Unul dintre elementele cele mai importante la calculul pensiei este vechimea în muncă. Cum cât vechimea este mai mare cu atât crește și sporul.

Acest spor la salariu constă în acordarea unei sume suplimentare, în funcţie de vechimea în muncă a salariatului.

Sporul de vechime, deşi nu este obligatoriu, poate fi un beneficiu oferit angajatului şi poate fi stipulat fie ca procent din salariul de bază, fie ca sumă fixă.

Sporul de vechime care se utilizează la stabilirea punctajelor anuale este:

1 - perioada 01.martie 1970 – 1 septembrie 1983:

3% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 5-10 ani;

5% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 10-15 ani;

7% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 15-20 ani;

10% pentru o vechime în muncă totală de peste 20 ani.

2 - perioada 1 septembrie 1983 – 1 aprilie 1992:

3% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 3-5 ani;

6% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 5-10 ani;

9% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 10-15 ani;

12% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 15-20 ani;

15% pentru o vechime în munca totala de peste 20 ani.

Asigurații care au contribuit la Fondul pentru pensia suplimentară cu 2%, 3%, respectiv 5%, beneficiază de o creștere a punctajului, determinat prin aplicarea urmatoarelor procente la punctajele anuale realizate în aceste perioade, astfel:

16% pentru perioada 1 ianuarie 1967 – 1 ianuarie 1973;

13% pentru perioada 1 ianuarie 1973 – 1 ianuarie 1978;

14% pentru perioada 1 ianuarie 1978 – 1 iulie 1986;

21% pentru perioada 1 iulie 1986 – 1 noiembrie 1990;

15% pentru perioada 1 noiembrie 1990 – 1 aprilie 1991;

14% pentru perioada 1 aprilie 1991 – 1 aprilie 1992;

13% pentru perioada 1 aprilie 1992 – 1 ianuarie 1999;

22% pentru perioada 1 ianuarie 1999 – 1 februarie 1999;

17% pentru perioada de dupa 1 februarie 1999.

Cei care au contribuit cu 4% la Fondul pentru pensia suplimentară beneficiază de o creștere a punctajului, determinat prin aplicarea următoarelor procente la punctajele anuale realizate în aceste perioade, astfel:

26% pentru perioada 1 iulie 1977 – 1 ianuarie 1978;

28% pentru perioada 1 ianuarie 1978 – 1 iulie 1986.

Asigurații care, după îndeplinirea conditiilor de pensionare pentru limită de vârsta contribuie o anumita perioadă la sistemul public beneficiază de majorarea punctajului realizat în aceata perioada cu 0,5% pentru întreaga perioadă realizată după împlinirea vârstei standard de pensionare.

De acestă majorare nu beneficiază pensionarii care cumuleaza pensia cu veniturile de natură salarială.

La calcularea punctajului mediu anual, punctajului anual și numărului de puncte realizat în fiecare lună, se utilizează cinci zecimale.

Valoarea unui punct de pensie se calculează pe baza unui coeficient care nu poate fi mai mic de 30% și mai mare de 50% din salariul mediu brut pe economie, utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Această vechime în muncă se calculează doar în funcţie de perioada în care există contract de muncă şi nu de orele lucrate, deci nu ţine cont de tipul de contract. Spre exemplu, un salariat care a lucrat cu jumătate de normă timp de doi ani va avea aceeaşi perioadă de vechime în muncă precum unul care a lucrat doi ani cu normă întreagă. În acelaşi timp, un angajat cu două contracte de muncă în aceeaşi perioadă, va avea aceeaşi vechime ca şi cei precedenţi.

Nu este inclus în salariul de bază şi se calculează separat.