CDR susţine că proiectul aproape dublează cheltuielile publice cu pensiile până în 2021, respectiv le creşte cu peste 130% până în 2022, lucru nesustenabil, întrucât acesta nu vine însoţit de măsuri de creştere a veniturilor publice.

"Conform propriilor estimări ale Guvernului, creşterile asumate vor reprezenta pentru România un cost anual suplimentar de 18 miliarde de euro începând din 2022. Astfel, din 2022 şi în anii ce vor urma, presupunând chiar şi o creştere nominală anuală optimistă de 8% a produsului intern brut pentru perioada 2018 – 2022, noua lege va genera o povară suplimentară de aproximativ 6,6% din PIB estimat pentru 2022, care se adaugă proiecţiei optimiste de deficit bugetar anual de 3%. Comparând, în 2017 plăţile de pensii de stat au reprezentat aproximativ 6,7% din PIB, în timp ce cheltuielile alocate educaţiei au fost de 2,9% din PIB, iar cheltuielile cu sistemul public de sănătate au fost de 4% din PIB", susţin reprezentanţii CDR.

Datoria implicită a sistemului public de pensii în România este de aproximativ 275 miliarde de euro, adică de peste patru ori mai mare decât datoria publică a Românie".

CDR menţionează că există un dezechilibru semnificativ între pensiile primite de peste 5 milioane de români, finanţate prin contribuţii şi bazate pe principiul contributivităţii, şi pensiile speciale, primite de peste 150.000 de români.

Legea pensiilor a intrat în dezbaterea Comisiei de muncă din Camera Deputaților. Săptămâna trecută nu s-a putut promova pentru vot final legea, deoarece nu a fost trecută pe ordinea de zi, iar regulamentul spune că dacă nu a trecut prin Biroul Permanent, poate trece prin grupul liderilor din camera Deputaţilor, pentru a putea fi pusă pe ordinea de zi.