Noua lege a pensiilor se poate aplica de la 1 septembrie deoarece Camera Deputaților a adoptat, ieri, proiectul de act normativ modificat în acord cu cerințele Curții Constituționale. În ceea ce privește categoriile de pensii, rămân tot patru: de limită de vârstă, anticipată, de invaliditate şi de urmaş. La pensia de invaliditate au fost eliminate prevederile referitoare la obligativitatea a trei condiții cumulative. Și la pensia de urmaș s-au făcut modificări în avantajul soțului supraviețuitor.

Impactul bugetar al majorării pensiilor este în anul 2019 de 8,4 miliarde de lei. Proiectul de lege adoptat prevede o creștere etapizată a punctului de pensie până în anul 2021 și efortul bugetar crește an de an: în 2020 se vor aloca 24,8 miliarde de lei, în 2021, 51 de miliarde de lei și în 2022 se ajunge la 80 miliarde de lei.

Punctul de pensie va ajunge la 45% din valoarea salariului mediu brut pe economie și crește astfel: 2019 - 1.265 de lei, 2020 - 1.775 de lei, 2021 - 1.875 de lei. Din anul 2022, valoarea punctului de referinţă se va indexa anual cu rata inflaţiei şi 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat.

Angajatul plătește, angajatorul virează

Fostul ministru al Muncii, care a inițiat proiectul de lege, deputata PSD Lia Olguța Vasilescu, a explicat modalitatea de plată pentru bugetul asigurărilor sociale. Angajatul este obligat să plătească la buget cota de contributivitate, pentru a beneficia de pensie, însă angajatorul este cel care reține, colectează și transferă sumele. „Curtea a cerut la trei paragrafe să fie niște clarificări, mai precis cine este obligat să plătească dările către stat pentru bugetul asigurărilor sociale și acolo s-a făcut precizarea că deși trebuie să le plătească angajatul, cel care le colectează și le distribuie mai departe este angajatorul”, a explicat Vasilescu.

Asigurarea facultativă rămâne

Noua lege menține contractul de asigurare facultativă, dar cu câteva modificări legate de perioada de plată retroactivă. Potrivit prevederilor noii legi, se menține perioada de cinci ani retroactivi, însă nu mai este obligatoriu ca aceștia să fie consecutivi. O persoană îşi va putea alege perioade diferite necontributive, ca să totalizeze 5 ani. Plata se va putea face în rate, dar nu mai târziu de un an de la încheierea contractului. În cazul neplăţii integrale, se va lua în calcul suma parţial achitată.

Alte prevederi ale legii

Doctoratul și masteratul sunt considerate perioade necontributive asimilate stagiului de cotizare. Femeile care au realizat stagiul minim de cotizare de 15 ani şi au născut 3 copii pe care i-au crescut până la vârsta de 16 ani, beneficiază de reducerea vârstei de pensionare cu 6 ani. Începând cu al 4-lea copil se adaugă câte 1 an în plus, pentru fiecare copil.

Pensia de urmaş se menţine iar soțul supraviețuitor va primi 25% din pensia soțului decedat. Ajutorul va putea fi cumulat cu propria pensie. Pensia minimă se calculează raportat la salariul minim brut pe economie din anul respectiv. Persoanele cu vechime de minim 15 ani primesc 45% din salariul minimum brut pe ţară, iar pentru fiecare an de vechime în plus se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe ţară. Persoanele cu vechime între 10 ani şi 15 ani, aflate la pensie la data intrării în vigoare a legii, primesc 40% din salariul minim brut pe ţară, iar pentru fiecare an de vechime în plus se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe ţară.

Toate drepturile salariile se valorifică: sporuri, acord global, al 13-lea salariu, ore suplimentare, prime, premii şi alte bonusuri. Se acordă 10% din oficiu, procent care va putea fi majorat dacă pensionarul aduce acte doveditoare cu alte venituri. Dacă, după recalculare rezultă o pensie mai mică, atunci se păstrează forma calculată inițial și bonusul.

 

Pensia de invaliditate

Noul proiect de lege elimină prevederile inițiale potrivit cărora pensia de invaliditate se acorda doar dacă se îndeplineau trei condiții cumulative printre care și 15 ani vechime și pierderea capacității de muncă.

 Inițiatoarea amendamentului care elimină condițiile, deputata UDMR, Andrea Csep, a explicat pentru Evenimentul zilei: „Dacă o persoană contribuie, să zicem, 5 ani și are un accident de muncă, va primi suma de 640 de lei plus suma rezultată din perioada de contributivitate. Dacă are 30 de ani, va ieși la pensie la limită de vârstă, iar perioada aceasta se va considera vechime. Legat de ceea ce au invocat, că mulți obțin certificate de invalidate în mod fraudulos, nu cred că trebuie pedepsiți cei care chiar sunt în incapacitate de muncă. Autoritățile ar trebui să se ocupe de aceste comisii unde există suspiciuni”.

Printre schimbările pe care le-a adus noua Lege a pensiilor se numără și eliminarea inegalităților generate de data depunerii cererii de pensionare. Vechea formă a actului normativ a făcut ca unele persoane care au desfășurat activități în aceleași domenii, cu salarii asemănătoare, să primească o pensie mai mică, influențată direct de anul în care s-au pensionat. Acum, aceștia pot cere recalcularea și pot beneficia de o pensie mai mare dacă îndeplinesc indicatorii și cerințele din prezentul act normativ.

Anul trecut, Camera Deputaților, for decizional, a adoptat legea privind sistemul public de pensii. 83 de deputați PNL și USR au trimis legea la Curtea Constituțională, care a admis parțial sesizarea de neconstituționalitate. Săptămâna trecută, Senatul a respins legea pensiilor din cauză că nu a fost cvorum. Atunci, politicienii Coaliției au fost suspectați că au absentat deoarece nu voiau ca legea să treacă pentru că nu există bani la buget. Ieri, când a fost adoptată legea la Camera Deputaților, nu a fost niciun vot împotriva proiectului. 197 de parlamentari au votat „pentru”, iar 70 s-au abținut.