Carte. Sursa foto: Pixabay
Din cuprinsul articolului
Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, a discutat, miercuri, despre absența lecturii în școala românească și a subliniat importanța bibliotecilor și a lecturii în orice formă, de la cărțile clasice la cele electronice.
Lectura, înlocuită de telefon
Președintele Academiei Române a afirmat că lectura este tot mai rară în școala românească, iar elevii nu mai consideră cartea un mijloc de cunoaștere, evadare sau divertisment.
„Internetul ne-a copleşi viaţa, iar telefoanele mobile au luat locul cărţilor. Noua tehnologie nu favorizează deloc imaginea vizuală statică, aşa cum e fila de carte, şi nici zăbava asupra ideilor, (...) ci doar imaginile în mişcare, clipurile, filmuleţele, care trec repede, dar te ameţesc şi îţi dau impresia că ştii tot, că reţii tot. De fapt, aceasta este o iluzie.
Opoziţia reală nu este între cartea tipărită pe hârtie şi cartea digitală şi nici între biblioteca clasică şi biblioteca virtuală, ci între lectura temeinică şi lectura superficială sau lipsa lecturii”, a declarat istoricul, la o sesiune aniversare care marchează 130 de ani de la înființarea Fundației Universitare „Carol I”.
Telefon. Sursă foto: Unsplash
Ioan Aurel Pop: Memorarea este esențială pentru gândirea critică
Conform istoricului, şcoala de azi, criticând memorarea, se opune dezvoltării inteligenței elevilor.
„Elevul care nu are nimic în propriul cap şi care se bazează exclusiv pe acele cunoştinţe acumulate în bazele de date artificiale ajunge un instrument, un element docil la îndemâna formatorilor de opinie.
Aceşti elevi şi tineri nu mai pot gândi cu propria lor minte decât, eventual, în chestiuni înguste legate de o anumită specializare. Chestiunile sociale şi politice le rămân străine, fapt care îi face uşor manipulabili”, a explicat acesta.
Disciplinele-cheie pentru studiul documentelor vechi, absente din curriculum
Pe de altă parte, președintele Academiei a evidențiat lipsa din curriculumul Facultăților de Istorie a unor discipline esențiale pentru înțelegerea tainelor documentelor vechi, precum epigrafia, paleografia, diplomația, numismatica și sigilografia.
„Din păcate, pierdem această zestre, astăzi, după părerea mea, nu în sensul că ea nu mai există - ne străduim s-o păstrăm, ci în sensul că refuzăm s-o mai cunoaştem. Fireşte, mesajele trimise prin scrierile vechi nu se dezvăluie de la sine.
Ele se pot descifra şi interpreta după îndelungată pregătire de specialitate, realizată, de regulă, în Facultăţile de istorie. Disciplinele care pot conduce la pătrunderea tainelor înscrisurilor vechi se numesc, cum ştiţi, epigrafie, paleografie, diplomatică, numismatică, sigilografie”, a explicat academicianul.
Sursa foto: arhiva EVZ
Ioan Aurel Pop: Există peste un milion de înscrisuri latine necunoscute
El a menționat că, în prezent, se cunosc doar 10% din totalul de un milion de înscrisuri în limba latină, care sunt necunoscute sau doar semnalate, cunoscute vag, nedescifrate și nevalorificate, legate de istoria Transilvaniei.
„Vă dau un exemplu: sursele oficiale ale Transilvaniei, cele care au ieşit din cancelarii, sunt elaborate în limba latină din secolul al XI-lea până la 1842, când Latina a încetat să mai fie limba oficială a Ţării Transilvane, cedând locul limbii maghiare, spre marea nemulţumire a saşilor şi românilor.
Se apreciază, astăzi, că în ţară şi în afara ţării există peste un milion de înscrisuri în limba latină necunoscute sau doar semnalate, cunoscute vag, nedescifrate şi nevalorificate”, a mai adăugat istoricul.
În timpul evenimentului din Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, au susținut alocuțiuni și acad. Mircea Dumitru, vicepreședinte al Academiei Române, prof. univ. dr. Oana Fotache-Dubălaru, decan al Facultății de Litere de la Universitatea din București, și prof. univ. dr. Ioan Cristescu, director general al Muzeului Național al Literaturii Române.
