Laura Codruța Kovesi, la finalul celor șapte ani la conducerea EPPO. Mii de anchete și probleme nerezolvate

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Mandatul Laurei Codruța Kovesi la conducerea Parchetului European (EPPO) se apropie de final, iar primul raport de evaluare al Comisiei Europene evidențiază rezultatele obținute în cei cinci ani de activitate, dar și dificultățile cu care se confruntă instituția. Numărul anchetelor active a crescut de la 515 în 2021 la 3.602 la sfârșitul anului 2025, în timp ce valoarea activelor înghețate a depășit un miliard de euro. Evaluarea semnalează însă lipsa resurselor, volumul ridicat de dosare și problemele de cooperare dintre autoritățile naționale și instituțiile europene, potrivit Comisiei Europene. 

Laura Codruța Kovesi își încheie mandatul la conducerea Parchetului European

Laura Codruța Kovesi, primul procuror-șef al Parchetului European, își încheie mandatul de șapte ani la 31 octombrie 2026. Începând cu 1 noiembrie, conducerea instituției va fi preluată de germanul Andrés Ritter, actualul adjunct al acesteia, desemnat în martie de Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene pentru un mandat de aceeași durată.

Deși mandatul Laurei Codruța Kovesi a început la 31 octombrie 2019, EPPO și-a demarat efectiv activitatea de investigare și urmărire penală la 1 iunie 2021, după o perioadă de aproape doi ani dedicată construirii și organizării noii instituții europene. Comisia Europeană a publicat în septembrie primul raport oficial de evaluare a activității Parchetului European, care analizează rezultatele obținute de la lansarea operațiunilor.

EPPO / sursa foto: dreamstime.com

Concluziile CE

Concluziile sunt, în mare parte, favorabile, instituția fiind considerată „foarte eficientă și eficace”, în special datorită contribuției sale la investigarea fraudelor transfrontaliere care afectează bugetul Uniunii Europene.

Evaluarea acoperă aproape întreaga perioadă în care Kovesi s-a aflat la conducerea EPPO și confirmă extinderea semnificativă a activității instituției. Numărul anchetelor active a ajuns la 3.602 la sfârșitul anului 2025, comparativ cu 515 în 2021. În același interval, valoarea activelor înghețate a crescut de la 147,3 milioane de euro la 1,13 miliarde de euro.

Probleme legate de resursele insuficiente

Raportul confirmă totodată o serie de dificultăți semnalate în repetate rânduri de procurorul-șef european, printre care se numără resursele insuficiente, creșterea volumului de muncă și aplicarea neuniformă a regulamentului în statele membre participante.

Deși evaluarea evidențiază progresele instituției, documentul atrage atenția asupra unor deficiențe care afectează desfășurarea anchetelor. Printre acestea se numără ambiguitățile juridice ale regulamentului de înființare, diferențele dintre sistemele judiciare naționale și nivelurile inegale de sprijin oferite de statele participante. Parchetul European funcționează după un model hibrid, care combină o structură centrală, cu sediul la Luxemburg, și procurori europeni delegați care activează în sistemele judiciare naționale.

Această organizare permite identificarea unor conexiuni între dosare, companii și persoane din mai multe țări, care ar putea trece neobservate în cazul unor anchete desfășurate separat de autoritățile naționale.

Ce lasă în urmă Laura Codruța Kovesi după șapte ani în fruntea EPPO

Cu toate acestea, aplicarea regulamentului EPPO diferă de la un stat la altul, iar distribuirea resurselor nu este uniformă. În anumite țări, procurorii europeni delegați gestionează un număr mult mai mare de dosare decât omologii lor din alte state, ceea ce poate întârzia soluționarea anchetelor.

Raportul semnalează și dificultăți persistente în schimbul de informații cu alte autorități, precum și neclarități juridice care pot afecta eficiența procedurilor penale.

Un alt aspect problematic îl reprezintă recuperarea efectivă a prejudiciilor. Comisia Europeană consideră că sunt necesare date mai clare privind sumele recuperate efectiv după înghețarea activelor și transformarea măsurilor asigurătorii în confiscări definitive. Numărul anchetelor și valoarea bunurilor indisponibilizate nu reflectă automat rezultatele finale ale investigațiilor, precum condamnările definitive sau recuperarea fondurilor europene.

Comisia Europeană pregătește revizuirea legislației antifraudă

Evaluarea Parchetului European este însoțită de un raport referitor la activitatea Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF), publicat la 18 septembrie. Documentul constată că legislația care reglementează activitatea OLAF este, în general, adecvată, dar identifică probleme legate de schimbul de informații, cooperarea cu procurorii din alte state, accesul la date financiare și recuperarea fondurilor la nivel național.

Cele două evaluări fac parte dintr-un proces mai amplu de revizuire a mecanismelor antifraudă ale Uniunii Europene, inițiat de Comisia Europeană în iulie 2025. Acesta vizează colaborarea dintre EPPO, OLAF, Europol, Eurojust și instrumentele legislative care protejează interesele financiare ale Uniunii.

Ce urmează

Bruxelles-ul pregătește o evaluare comună a impactului, care va analiza funcționarea regulamentelor EPPO și OLAF, precum și a Directivei privind protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene prin intermediul dreptului penal.

Revizuirea are loc în contextul negocierilor privind viitorul buget multianual al UE pentru perioada 2028-2034. Capacitatea instituțiilor europene de a preveni și combate fraudele devine un subiect important, în condițiile în care statele membre discută despre noi instrumente de finanțare și despre mecanismele de supraveghere a fondurilor.

Comisia Europeană urmărește să identifice lacunele legislative și dificultățile de colaborare dintre instituțiile care investighează fraudele, astfel încât informațiile obținute de o agenție să poată ajunge mai rapid la procurori.

Comisia Europeană stabilește trei priorități pentru îmbunătățirea activității EPPO

Raportul de evaluare evidențiază mai multe direcții de acțiune pentru următoarea etapă de dezvoltare a Parchetului European. Printre acestea se numără îmbunătățirea colectării datelor privind rezultatele anchetelor, reducerea diferențelor dintre sistemele naționale și consolidarea cooperării cu alte instituții europene.

Comisia consideră necesară obținerea unor informații mai detaliate despre modul în care sunt soluționate dosarele, despre hotărârile judecătorești și despre valoarea fondurilor recuperate efectiv. Totodată, aplicarea mai uniformă a regulamentului în statele participante ar putea contribui la reducerea diferențelor privind volumul de muncă și eficiența anchetelor.

O altă prioritate vizează îmbunătățirea schimbului de informații dintre EPPO, Europol, Eurojust și OLAF, astfel încât datele relevante pentru investigarea fraudelor să fie transmise într-un timp cât mai scurt.

Documentul atrage atenția și asupra necesității unor garanții procedurale mai clare pentru persoanele suspectate sau acuzate, precum și asupra simplificării normelor privind protecția datelor.

În plus, Comisia subliniază că lipsa resurselor alocate procurorilor europeni delegați în anumite state poate afecta capacitatea instituției de a transforma anchetele în dosare soluționate prin hotărâri definitive.

Raportul Comisiei Europene evidențiază progresele și limitele Parchetului European

În concluziile sale, Comisia Europeană apreciază că EPPO a contribuit semnificativ la consolidarea luptei împotriva fraudelor care afectează bugetul Uniunii Europene. Totuși, instituția se află încă într-o etapă relativ timpurie de dezvoltare, iar rezultatele sale pe termen lung nu pot fi evaluate pe deplin.

Comisia subliniază că procedurile penale sunt complexe și pot dura mai mulți ani, motiv pentru care este nevoie de mai multe date pentru a măsura impactul real al activității Parchetului European.

„EPPO a reuşit să pună în funcţiune un sistem de anchetă penală şi urmărire penală la nivelul UE care funcţionează eficient, îmbunătăţind în mod semnificativ peisajul naţional, care anterior era fragmentat.Cele mai importante realizări ale sale constau în capacitatea instituţională pe care a dezvoltat-o, în anchetele transfrontaliere coordonate pe care le-a facilitat şi în dezvoltarea unor capacităţi operaţionale care nu existau anterior.Valoarea sa adăugată la nivelul UE este, prin urmare, evidentă în toate cazurile, dar în special în ceea ce priveşte coordonarea şi aplicarea legii la nivel transfrontalier.Relevanţa sa rămâne ridicată, iar structura sa generală este, în mare măsură, coerentă”, se arată în document.

Propuneri legate de activitatea EPPO

Comisia Europeană urmează să utilizeze concluziile evaluării pentru a fundamenta viitoarele propuneri legislative privind combaterea fraudelor. Raportul ar putea deveni un document de referință în discuțiile despre atribuțiile, resursele și independența Parchetului European, în contextul reformării arhitecturii antifraudă a Uniunii.

„În acelaşi timp, EPPO este încă un organism relativ tânăr, care îşi desfăşoară activitatea într-un domeniu în care procedurile penale sunt complexe şi adesea de lungă durată. Prin urmare, impactul deplin al EPPO nu este încă măsurabil într-un mod precis şi cuantificabil. Deşi performanţa instituţională şi operaţională este bine demonstrată, vor fi necesare mai mult timp şi date mai mature pentru a evalua în mod eficient rezultatele la nivel de efect – precum condamnările definitive, recuperările financiare confirmate şi efectele de descurajare”, conform raportului.

Reprezentanții CE arată că EPPO a evoluat sub presiuni  „sub presiuni operaţionale care s-au abătut semnificativ de la ipotezele care au stat la baza proiectului legislativ iniţial, în special în ceea ce priveşte volumul de dosare şi cerinţele de resurse. Sistemul funcţionează, de asemenea, sub constrângeri, inclusiv ambiguităţi juridice şi variabilitatea cadrelor juridice şi procedurale naţionale, care pot afecta coerenţa şi eficienţa activităţilor EPPO”.

„Evaluarea identifică, de asemenea, domenii care necesită îmbunătăţiri. Acestea includ:(i) consolidarea bazei de dovezi privind rezultatele, hotărârile judecătoreşti şi recuperările;(ii) reducerea divergenţelor în punerea în aplicare la nivel naţional;(iii) îmbunătăţirea garanţiilor procedurale pentru suspecţi şi persoanele acuzate;(iv) raţionalizarea normelor EPPO privind protecţia datelor;şi(v) consolidarea cooperării şi a schimbului de informaţii cu actorii relevanţi şi cu autorităţile din ţările terţe.O atenţie continuă acordată instrumentelor operaţionale, resurselor şi cadrelor juridice va fi esenţială pentru a ţine pasul cu formele de fraudă din ce în ce mai complexe şi digitale. Aceste constatări vor contribui la o reflecţie mai amplă în contextul revizuirii în curs a arhitecturii antifraudă a UE”, potrivit raportului.