Lovitură pentru Laura Codruța Kovesi. Curtea Supremă a Greciei i-a respins definitiv acțiunea în justiție

Lovitură pentru Laura Codruța Kovesi. Curtea Supremă a Greciei i-a respins definitiv acțiunea în justițieKovesi.Sursa foto: arhiva EVZ

O decizie de maximă importanță pentru arhitectura judiciară europeană a fost pronunțată la Atena. Plenul Curții Supreme a Greciei a analizat solicitarea prin care șefa Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, contesta o hotărâre a magistraților eleni. Rezultatul votului arată o poziție extrem de fermă a instanței din această țară în fața structurii de la Luxemburg.

Recursul înaintat de procurorul-șef european a vizat decizia Consiliului Judiciar Suprem, organism care hotărâse reînnoirea mandatelor pentru trei procurori delegați greci pe o perioadă de doar doi ani, în locul termenului de cinci ani solicitat de conducerea EPPO. Respingerea acestei acțiuni marchează un moment tensionat în relațiile dintre autoritățile judiciare de la Atena și conducerea Parchetului European.

Lovitură pentru Laura Codruța Kovesi. Curtea Supremă a Greciei i-a respins definitiv acțiunea în justiție

Hotărârea Plenului Curții Supreme a Greciei nu lasă loc de interpretări, fiind adoptată cu o majoritate covârșitoare. Din totalul magistraților care au compus completul de judecată, 72 de voturi au fost exprimate în favoarea respingerii acțiunii ca inadmisibilă, în timp ce doar 10 voturi au susținut argumentele prezentate în numele Laurei Codruța Kovesi.

Prin această decizie, rămâne în vigoare hotărârea inițială referitoare la procurorii Popi Papandreou, Chariklia Thanou și Dionysis Mouzakis. Cei trei magistrați din cadrul diviziei elene a Parchetului European își vor exercita atribuțiile pe o durată limitată la doi ani, contrar strategiei pe termen lung pe care instituția europeană dorea să o aplice la nivel regional.

Verdict

Verdict arhivă EVZ

De ce a fost considerată inadmisibilă acțiunea șefei EPPO

Presa elenă, prin intermediul CNN Grecia, a oferit detalii tehnice despre argumentele juridice care au stat la baza acestei decizii drastice. Conform legislației naționale din Grecia care reglementează statutul funcționarilor judiciari, dreptul de a formula un apel în fața Plenului Curții Supreme aparține exclusiv magistraților vizați în mod direct de hotărâri.

Mai mult, cadrul legal elen impune o condiție suplimentară strictă. Pentru ca un apel să poată fi analizat, este necesar ca decizia inițială a Consiliului Judiciar Suprem să nu fi fost luată în unanimitate, ci să fi existat cel puțin două voturi minoritare împotrivă. În situația mandatelor celor trei procurori europeni, hotărârea inițială fusese adoptată în unanimitate, ceea ce a blocat din start orice cale legală de atac pe plan intern. Concluzia instanței a fost că Laura Kovesi nu a avut calitatea juridică necesară pentru a acționa în numele subalternilor săi.

Disputa dintre supremația dreptului european și legislația națională

Deși Laura Codruța Kovesi nu a fost prezentă fizic la ședința plenară de la Atena, interesele și argumentele Parchetului European au fost reprezentate și susținute în fața instanței de către cunoscutul profesor și constituționalist Sp. Vlachopoulos. Acesta a încercat să convingă judecătorii oferind o perspectivă bazată pe prioritizarea normelor comunitare în fața celor interne.

Apărarea s-a concentrat pe principiul fundamental al supremației dreptului Uniunii Europene. S-a argumentat că decizia privind prelungirea mandatelor pentru o perioadă de cinci ani aparține în exclusivitate Colegiului de la Luxemburg și este valabilă pentru absolut toți procurorii europeni. Potrivit punctului de vedere susținut de Vlachopoulos, statele membre nu ar trebui să aibă libertatea de a modifica aceste termene după propriile reguli interne, deoarece un asemenea mod de lucru riscă să fragmenteze și să pună în pericol unitatea și independența Parchetului European.

Pentru a se tranșa definitiv această dilemă legată de competențe, având în vedere că instituția EPPO este încă la începutul activității sale, s-a solicitat Curții Supreme a Greciei să trimită o întrebare preliminară către Curtea Europeană de Justiție. Această solicitare a strâns însă doar sprijinul unei minorități din cadrul Plenului, atât în privința legitimității demersului Laurei Kovesi, cât și în ceea ce privește autoritatea finală asupra mandatelor.

Echipa de la Atena va fi totuși extinsă

În ciuda acestui eșec de procedură suferit în instanță, colaborarea organizațională continuă. Consiliul Judiciar Suprem urmează să se reunească din nou pentru a analiza o altă solicitare venită din partea conducerii de la Luxemburg. Din cauza volumului uriaș de muncă și a complexității dosarelor instrumentate în regiune, Laura Kovesi a cerut oficial întărirea structurii elene.

Pentru cele trei posturi suplimentare de procurori europeni delegați s-a înregistrat deja o concurență strânsă, fiind depuse aproximativ 20 de candidaturi din partea magistraților greci. Surse din cadrul sistemului judiciar de la Atena indică faptul că printre favoriți se numără Dimitris Zimianitis, un procuror care deține deja experiență de lucru în structura centrală a Parchetului European din Luxemburg, dar și Olympia Kleitsaki.