THE NEW YORK TIMES. Reacția Moscovei sugerează că Rusia se va angaja în tratative pentru a prelungi pactul de dezarmare în pofida faptului că noua Administrație a SUA s-a angajat să adopte o poziția mai dură în privința altor probleme

Vineri, Kremlinul a salutat oferta Administrației Biden de prelungire a acordului de dezarmare nucleară care ar urma să expire luna viitoare, dând de înțeles, potrivit așteptărilor, că Rusia intenționează să coopereze cu Statele Unite în domeniul securității nucleare, în pofida promisiunilor președintelui Biden potrivit cărora, în privința altor probleme, el va adopta o poziție mai dură decât cea a predecesorul său.

Acordul a fost adus la zi ultima oară în 2010, el limitând numărul focoaselor nucleare pe care cele două părți le-ar putea folosi. Documentul nu limitează numărul armelor strategice din arsenal și nici nu stipulează o cantitate mai redusă de explozibil nucleare de uz tactic în zonele de luptă.

Administrația Trump s-a opus prelungirii cu cinci ani a tratatului invocând o prevedere din tratatul inițial și încercând totodată să extindă acordul astfel încât acesta să includă și arsenalul Chinei. La această intenție s-a renunțat din momentul când Beijingul a refuzat să negocieze.

Biden susținea de multă vreme o simplă prelungire a tratatului existent, iar Kremlinul pleda și el pentru același lucru.

„Nu putem decât să salutăm hotărârea politică de a prelungi acest document”, a declarat, vineri, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, în fața jurnaliștilor convocați la o conferință de presă.

Tratatul se referă la numărul strategic de arme nucleare la care cele două părți ar putea apela, limitându-l la câte 1500 de focoase pentru fiecare țară. E un aspect de importanță simbolică, având în vedere că ultimele acorduri de dezarmare de pe vremea Războiului Rece sunt încă în vigoare, în pofida încordării relațiilor dintre Rusia și Statele Unite.

Kremlinul salută oferta lui Biden vizând prelungirea tratatului nuclear

La alte tratate s-a renunțat. În timpul Administrației Bush, Statele Unite s-au retras din tratatul vizând interzicerea sistemelor antirachetă la nivel național, invocând noi pericole semnalate din Iran și din Coreea de Nord.

Drept răspuns, Rusia s-a retras din tratatul vizând mobilizarea trupelor convenționale în Europa. Afirmând că se simte înșelată de Rusia, Administrația Trump s-a retras dintr-un tratat care interzice rachetele cu rază medie, niște arme care i-au adus pe adversarii din Războiul Rece în pragul unui război nuclear.

„Prelungirea este și mai de înțeles atâta vreme cât relația cu Rusia este una între adversari, așa cum este acum”, a declarat , joi, Jen Psaki, secretara de presă al Casei Albe.

Administrația Biden și Kremlinul au la dispoziție doar două săptămâni ca să negocieze prelungirea înaintea expirării tratatului, pe 6 februarie. Complicând tratativele, Biden a spus că intenționează să riposteze în fața Rusiei pentru atacul cibernetic masiv de anul trecut, care a afectat computerele guvernului și pe cele ale unor corporații din Statele Unite.

Biden a pledat pentru a prelungire de cinci ani - cea mai plauzibilă, dați fiind termenii acordului - în speranța că ar preveni o cursă a înarmării nucleare într-o perioadă când, potrivit consilierilor săi, e de așteptat ca Statele Unite să-și continue competiția cu Rusia la nivel mondial în probleme de mai mică importanță.

Este totodată de așteptat ca Biden să adopte o poziție mai dură și în privința intervențiilor armatei ruse în Libia, Siria și Ucraina, precum și în privința otrăvirii și arestării celui mai important reprezentant al opoziției din țară, Alexei A. Navalnîi.

Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat că oficialii ruși vor examina propunerile lui Biden înainte de a aproba oficial o prelungire. El a subliniat că, potrivit declarațiilor dnei Psaki, tratatul ar putea fi prelungit fără noi condiții.

„Până acum, nu a existat vreo conversație pe tema asta. Cu siguranță că o serie de condiții vizând prelungirea sunt pentru noi absolut inacceptabile. Așadar, înaintea unui răspuns, să vedem mai întâi ce oferă americanii”, a spus Peskov.

Noile tentative de prelungire a tratatului coincid cu o veste mai degrabă simbolică, dar poate mai profundă în privința dezarmării: un tratat al Națiunilor Unite care interzice oficial armamentul nuclear a intrat oficial în vigoare vineri, fiind prima oară când asemenea arme sunt interzise de legislația internațională. Tratatul de Interzicere a Armamentului Nuclear a fost ratificat de 51 de țări.

Statele Unite, Rusia și alte puteri nucleare din lume – Marea Britanie, China, Franţa, India, Israel, Coreea de Nord și Pakistan – au respins tratatul, iar mulți lideri occidentali l-au calificat drept naiv și periculos. Susținătorii tratatului afirmă că, pe măsură ce și alte state vor semna tratatul, presiunile exercitate asupra puterilor nucleare le vor sili să se dezarmeze.

Peter Maurer, președintele Comitetului Internațional al Crucii Roșii, unul dintre vajnicii susținători ai tratatului, a spus că documentul „transmite un mesaj clar, din care reiese că armamentul nuclear este inacceptabil din punct de vedere moral și umanitar, iar acum acest lucru a devenit un punct de vedere legalizat”. (Rador)