Motto : Cuceritorul este întotdeauna un mare iubitor de pace, el ne va convinge că  a făcut totul ca să ne ocupe fără război. (Parafrază după  Philipp Gottlieb von Clausewitz, „Despre război” )

Establishmentul politic românesc, prăbușit din cauza propriilor limite, a intrat în malaxorul unui experiment al cărui laborator este România,  iar cobaii sunt milioanele de cetățeni anesteziați de propaganda brutală și perfidă a războiului informațional, Un război  purtat cu logistica puterilor care-și dispută supremația geopolitică asupra spațiului unei proxime confruntări mondiale, ale cărei hărți sunt demult făcute.

Premierul țării vecine, prezent anual în România pentru întărirea unității maghiarilor de pretutindeni și în fiecare vineri dimineața la Radio Kossuth Budapesta, transmitea conaționalilor din întreaga lume că: "Un lucru extrem de interesant s-a întâmplat în alegerile prezidențiale, (...) întâlnirea tehnologiei moderne cu alegătorii(…) România reprezintă un teren de testare, iar noi putem trage mai multe concluzii şi stabili dacă avem ceva de făcut pentru a preveni apariția unor astfel de probleme în Ungaria(…)" Viktor Orban ştie foarte bine cine se află la originea experimentului, după cum intueşte că serviciile noastre nu sunt chiar străine de interesele Budapestei faţă de războiul informaţional antiromânesc. Un război pe cale a ne impune un preşedinte, nu al României, ci al condominiilor cu statele vecine, ca remediu al rănilor nevindecate  ale revanşarzilor .

Experienţa structurilor speciale ruseşti în influenţarea şi crearea opţiunilor electorale în state străine este  atestată, printre altele de corespondenţa confidenţială dintre Stalian şi Franklin Delano Roosevelt, relativ la subvenţionarea campaniilor prezidenţiale  ale acestuia din urmă. Ulterior, Moscova a fost prezentă cu măsuri active în toate campaniie prezidenţiale din S.U.A.  China, de asemenea.

Am afirmat şi reiterat  în spaţiul public – prin mijloace publicistice şi discursuri- că cea mai mare ameninţare la adresa securităţii naţionale a României este potenţată de  întinderea şi profunzimea operaţiunilor serviciilor secrete ale Rusiei, inamicul ancestral al neamului românesc, care ne-a invadat de 12 ori şi ne-a răpit peste 170.000  de kilometri pătraţi din vatra etnogenezei poporului român. Populația românească majoritară din teritoriile ocupate a fost sistematic redusă prin deportări și rusificări.

În logica rusească, interesul unor istorici precum Nicolae Iorga, Ion Nistor, Gheorghe Brătianu, Nichita Smochină  ş.a. pentru românii basarabeni, bucovineni şi transnistreni era revanşard, agresiv, subsumat „orgiei propagandistice murdare şi deşănţate” care ar fi cuprins istoriografia română burgheză, respectiv, executării unor „comenzi militare”, urmărind „justificarea ocupării unor noi teritorii sovietice”.

În logica serviciilor secrete românești, intențiile imperiale ale Moscovei de a acapara, bucată cu bucată, teritoriul României  și  a-și extinde frontierele până în Balcanii de Vest și spre sud  la Constantinopol , precum și chestiunea românilor  răsăriteni, exilaţi  în Siberia și Extremul Orient sovietic nu se putea să nu constitue obiectul cercetării informative a spionajului și contraspionajului.

Retrospectiv, românii se află de șase secole sub „ocupație informativă rusească”, din vremea țarului Ivan al III-lea, iar vecinătatea periculoasă  cu Rusia a generat şi impun permanenţa acută a necesităților de apărare  contrainformativă.

O necesară întoarcere în timp. Experimentele psihosociologice  la scară macrosocială, de la Sun Tzu la Clausewitz și, mai aproape de noi, Lev Davidovici Troțki, Iosif Visarionovici Stalin, Adolf Hitler , Mao Zedong sau Pol Pot ( lista poate continua) au depășit raționamentele inițiatorilor și au scăpat  de  sub controlul implementatorilor, generând cataclisme și involuții istorice, ale căror lecții omenirea pare a le fi uitat.

Isus și  Marx sunt  resetatori ai istoriei care continuă să conducă lumea prin forța energiilor generate de ideologiile contrarii, aflate în permanent război. Secolul al XX-lea are reputația de a fi cel mai violent din evoluția omenirii, iar secolul al XXI-lea stă sub amenințarea de a nu mai fi deloc, dacă prostocrația și inteligența fără conținut vor instaura dictatura dezastrului spiritual.

Globalismul informațional a conectat întreaga omenire la un set de cunoștințe nivelatoare, nu doar a opiniilor, ci și a identității receptorilor, care devin internauți,  cetățeni universali. Capcanele liberei circulații a informației sunt greu identificabile și, cel mai adesea, imposibil de evitat.

La începutul anilor 1990, când documentam necesităţile de  apărare contrainformativă a României în noul context geopolitic, Federaţia Rusă se afla la ani lumină avans în implementarea  strategiei şi tacticilor războiului informaţional. O primă tentativă de  normare a conduitei Serviciului Român de Informaţii  pentru contracararea acestui tip de agresiune  a fost sifonată presei  (Jurnalul National) de către consilierul prezidenţial Ioan Talpeş, fiind declanşată o virulentă campanie anti - S.R.I. Ulterior, preşedintele Traian Băsescu a validat în CSAT  doctrina de contracarare a agresiunilor informaţionale, dar a înţeles să o instrumentalizeze ofensiv, ca armă împotriva opoziţiei.

De ce ne alegem prost conducătorii ? Fiindcă la nivel macrosocial, consecinţă a agresiunilor inofmaţionale, domină sărăcia spirituală, insuficiența culturală, inclusiv a culturii politice și pe cale de consecință, un popor tot mai puțin corect informat va alege tot mai puțin potrivit, fiidcă pe tabla sa de valori, șarlatanii și impostorii apar modele de urmat, cărora li se poate acorda încredere.

Comunicatul Administraţiei Prezidenţiale în speţa Călin Georgescu şi documentele anexate, chiar dacă sunt doar o zgârâietură de pisoi pe scutul serviciilor speciale ale entităţii statale nenominalizate, reprezintă  un grav semnal de alarmă. Un semnal de alarmă care ar putea să ne devoaleze că şi partidele apărute din spuma mării, care cresc precum feţii frumoşi, au acelaşi patern ca şi Călin Georgescu.

Epigonii lui Marx reuniți în Clubul Marii Resetări Mondiale de la Davos  au devenit tot mai agresivi în tentativele și proiectele instaurării noului internaționalism pe suportul inteligenței artificiale.  Experimentele  Clubului de la Davos amenință tradiționalismul civilizaței creștine, fiindu-ne evidente nu doar resuscitarea ateismului ca ideologie anticreștină, dar și inexplicabile cesiuni ale Vaticanului în fața valului demolator al credinței. Această realitate face ca şi panslavisul să se înregimenteze confortabil sub steagul Marii Resetări Mondiale, pentru ca la momentul oportun, ce şi-l vor crea,  Matrioska şi Maskirovka  să ne pună în faţa  Marii Surprize Mondiale.

Ca primă concluzie preliminară, acest Electoralgate de sorginte kremliniană nu era posibil fără aportul deşănţat al condotierilor din presa obedientă. Este de dorit ca atât cât a mai rămas din presa adevărată să consensualizeze asupra standardelor de profesionalism, moralitate şi civism ale jurnalistului şi să scoată în afara breslei inchizitorii şi agenţii de influenţă, vectori ai războiului informaţional.