La 25 iunie 1950, forțele nord-coreene au invadat Sudul, în încercarea de a reunifica cu forța o peninsulă pe care Moscova și Washington au divizat-o la sfârșitul celui de-al doilea Război Mondial și de la colonizarea japoneză.

Armele au tăcut, trei ani mai târziu, în favoarea unui armistițiu. Însă acesta nu a fost urmat de un tratat de pace.

Ceea ce înseamnă că cele două Corei, separate de Zona Demilitarizată (DMZ) se află și astăzi, tehnic vorbind, în război.

În Coreea de Sud, rămășițele a 150 de soldați repatriate de Hawai după ce au fost dezhumate din pământ nord-coreean, au fost primate joi, în cadrul unei ceremonii denumită „Salutul pentru eroi”.

Mesaje video ale liderilor celor 22 de națiuni străine care au luptat alături de sud-coreenii, sub stindardul ONU, au fost difuzate, inclusiv cel din partea președintelui Statelor Unite, Donald Trump.

„Războiul din Coreea a făcut ceea ce suntem astăzi”, a declarat președintele sud-coreean Moon Jae-in în timpul ceremoniei.

„Vrem pace, dar dacă cineva ne amenință viețile și securitatea, vom răspunde cu fermitate”, a adăugat el.

Moon Jae-in a remarcat, de asemenea, că economia sud-coreeană a fost de peste 50 de ori mai bună decât cea a vecinului său comunist din nord.

Joi dimineață, Seul și Washingtonul și-au reafirmat angajamentul de a apăra pacea „câștigată cu greu”.

„În această zi din 1950, alianța militară dintre Statele Unite și Republica Coreea a luat naștere din necesitate, înainte de a se consolida în sânge”, au declarat secretarul american al Apărării, Mark Esper, și omologul său sud-coreean, Jeong Kyeong-doo.

La locul unei bătălii importante în cantonul Cheorwon, în apropierea DMZ, o mână de veterani de război au comemorat evenimentul.

„Este nefericit că sudul și nordul au trebuit să trăiască în confruntare timp de 70 de ani din cauza războiului”, a spus un veteran înainte de a se elibera un stol de porumbei.

Bilanțul războiului inter-coreean nu este încă bine stabilit și acceptat de ambele părți.

Ministerul sud-coreean al Apărării afirmă că 520.000 de militari nord-coreeni au fost uciși, 137.000 de militari ai Sudului și 37.000 de americani.

Phenianul are o lectură radical diferită a unui conflict numit în Nord Războiul de Eliberare a Patriei,  afirmând că a fost atacat de Sud.

Istoricii au găsit însă în arhivele sovietice mai multe documente care arată că Kim Ir-sen i-a cerut lui Stalin permisiunea de a invada Sudul, iar alții care au detaliat pregătirile pentru operațiune.

CONTINUAREA ARTICOLULUI IN PAGINA URMATOARE