Pe data de 13 iunie 2015, procurorii din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată Iași au decis reținerea judecătorului ieșean Viorel Maftei, fost președinte al Judecătoriei Pașcani, în prezent pensionat. A doua zi, pe data de 16 iunie, a fost adus în cătușe în fața judecătorilor de la Curtea de Apel Iași pentru emiterea mandatului de arestare preventivă. În aceeași boxă au fost aduși încă patru romi, pentru care se cererea mandate de arestare – Constantin Nunucă, Ionuț Al. Jugureanu, Florin Ionuț Pavăl, Neculai Nunucă. A fost o acțiune spectaculoasă, cu percheziții, mascați, audieri maraton. Judecătorul Viorel Mafei era acuzat de complicitate la dare de mită și complicitate la luare de mită. Persoanele de etnie romă erau acuzate de dare de mită.


Toți cei menționați erau suspectați că au încercat să cumpere bunăvoința judecătorului Dan Anton, de la Curtea de Apel Iași. Cu ochii în lacrimi, în fața judecătorilor de la Curtea de Apel Iași, pensionarul Viorel Maftei a susținut că țiganii l-au terorizat în repetate rânduri și l-au instigat să intervină pentru a-l convinge pe judecătorul Dan Anton să dea o hotărâre favorabilă într-un dosar de evaziune fiscală.


FOTO: Un membru al clanului Nunucă a fost reținut odată cu judecătorul



Lăsat în libertate

A fost arestat la domiciliu pentru 30 de zile. După câteva zile, Înalta Curte de Casație și Justiție l-a lăsat în libertate pe motiv că nu există suficiente indicii că lăsarea lui în libertate ar împiedica buna desfășurare a procesului penal. I-a fost instituit un control judiciar pe perioada cercetărilor. Între timp, dosarul a fost preluat de procurorul Marian Gherman, din cadrul Direcției Naționale Anticorupție (DNA). Asta, pentru că judecătorul Dan Anton a fost cercetat într-o altă speță în legătură cu un denunț formulat de fostul soț al amantei sale. În urmă cu câteva zile, procurorul de caz a luat o decizie extrem de curajoasă: i-a considerat nevinovați pe toți cei implicați în această poveste. Nu a fost săvârșită nicio infracțiune. Având în vedere argumentele din ordonanța de clasare emisă pe data de 13.09.2016 de procurorul Gherman, reiese în mod clar că reținerea și arestarea unui acuzat întrun dosar de corupție se face mult prea ușor. Deși astfel de măsuri restrictive sunt extrem de dure, atât anchetatorii cât și judecătorii se ascund de obicei în spatele articolului 202 din Codul de procedură penală: „Măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârșit o infracțiune”. Termenii „indicii temeinice” sau „suspiciunea rezonabilă” sunt prea vagi, prea generali și prea ușor de invocat în orice context.

Încercarea de mituire

Pe scurt, Constantin Nunucă ar fi pus la cale un plan pentru a ieși din spatele gratiilor. Acesta fusese condamnat la trei ani de închisoare într-un dosar de evaziune fiscală alături de Elena Nunucă. După ce au ajuns în pușcărie, cei doi au formulat o contestație în anulare la Curtea de Apel Iași, iar dosarul a ajuns la un complet din care făcea parte judecătorul Dan Anton. Disperați, romii au început să-i caute pe prietenii judecătorului Anton pentru a-i cumpăra bunăvoința. Așa au ajuns la Viorel Maftei, fostul șef de la Judecătoria Pașcani al judecătorului Dan Anton. Pe data de 16 martie 2015, Maftei l-a sunat pe Anton și l-a invitat la o discuție la restaurantul Coroana din Târgu Frumos.

S-au supravegheat reciproc

Această întâlnire a fost supravegheată atât de procurori, cât și de țigani. Procurorii voiau să vadă dacă se discută de mită și de rezolvarea dosarului, țiganii voiau să vadă cu ochii lor că omul de legătură pe care îl aveau cu Dan Anton își face treaba. Ulterior, în luna mai 2015, completul din care făcea parte Anton le-a respins cererea evazioniștilor. Țiganii au fost monitorizați de procurori în timp ce au adunat și schimbat suma de 25.000 euro pentru a rezolva problema. „Țiganii mă tot bat la cap că au o problemă la Iași și când eu i-am spus lui Dan Anton aceasta a spus să nu mă încurc cu țiganii. Eu i-am spus că nu vreau să-l bag în niciun fel de probleme, doar că țiganii mă tot bat la cap”, a relatat Viorel Maftei. „Când țiganii au venit să-mi ofere un pachet de euro pentru mine și pentru Dan Anton am refuzat spunând că nu iau nimic nici pentru mine, nici pentru Dan Anton. Nu l-am rugat pe Dan Anton să facă ceva, nici măcar nu i-am sugerat așa ceva și el atunci mi-a atras atenția ca nu cumva să încerc să-l influențez în vreun fel sau pe vreo cale”, a declarat Maftei.

Ce spunea procurorul de caz

Analiza făcută de procurorul DNA arată că, „din materialul probator administrat în cauză, nu au rezultat elemente cu privire la săvârșirea infracțiunii de luare și dare de mită de către suspectul Anton Dan, respectiv inculpatul Nunucă Constantin”. În cazul în care promisiunea, oferta sau darea de mită nu este realizată direct, ci prin intermediar, se va reține darea de mită în sarcina celui care a comis fapta prin persoana interpusă, cu condiția ca intermediarul să fi comis actele tipice de funcționar. Ori, în prezenta cauză, deși între inculpații Nunucă Constantin – Dafin, zis Beny și Maftei Viorel au existat discuții și chiar au fost date sume de bani și produse alimentare pentru a-l determina pe judecătorul Anton Dan să pronunțe o soluție favorabilă față de Nunucă Constantin și Nunucă Elena, contestatori în dosarul nr. 45/45/2015, nu au rezultat date sau indicii care să ateste că s-a realizat în mod direct sau indirect elementul material al laturii obiective a infracțiunii (promisiunea, oferirea sau darea de bani sau alte foloase)”, a explicat procurorul Marian Gherman. „În concret, aceste acțiuni ale inculpaților, deși au fost pregătite și premeditate, nu au avut finalitatea prevăzută de Codul penal nefiind concretizate într-o acțiune de promitere, oferire sau dare de bani sau alte foloase, direct sau indirect către judecătorul Anton Dan, în scopul sus menționat. Aceste acțiuni pot constitui acte de pregătire a infracțiunii de dare de mită, care nu sunt incriminate”, a completat procurorul DNA.