Abuzul în serviciu rămâne infracţiune în Codul Penal, însă Parlamentul trebuie să schimbe definiţia acestuia. Curtea Constituţională a decis, ieri, că definiţia abuzului în serviciu este constituţională dacă prin sintagma „îndeplineşte în mod defectuos” se înţelege „îndeplineşte prin încălcarea legii”.

„Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”, spune art 297 din Codul Penal.

Peste 40% din dosarele DNA se bazează pe abuzul în serviciu. Printre numele grele „agăţate” pe această infracţiune se numără fosta şefă DIICOT Alina Bica sau preşedintele suspendat al CJ Constanţa, Nicuşor Constantinescu.

„Unde s-a lucrat inteligent, există o portiţă”

Specialişti consultaţi de EVZ spun că decizia CCR nu opreşte lupta împotriva corupţiei, deşi ar putea apărea excepţii.

„Dacă într-un dosar de licitaţii publice se respectă legea, dar se favo r i zează o persoană, s-ar putea ca unii să scape de sub incriminare. Unde s-a lucrat inteligent, unde s-a intrat finuţ, cu manta, ar putea exista o portiţă de scăpare. Unde s-a intrat cu bocancii peste lege, nicio şansă”, a declarat pentru EVZ avocatul Elenina Nicuţ.

„Fiecare dosar aflat în curs trebuie verificat, de la caz la caz, şi văzut în ce constă abuzul în serviciu. Dar e cea mai fericită situaţie. Dacă CCR dezincrimina abuzul în serviciu, toată lumea (acuzată de abuz în serviciu, n.r.) pleca acasă”, a mai spus ea.

Dispare conduita

„Decizia CCR exclude conduita funcţionarului, este o clarificare. Dacă eu sunt funcţionar şi vorbesc urât şi dumneavoastră aveţi un şoc şi apare un prejudiciu, Curtea spune că nu este abuz în serviciu. Dacă însă nu am semnat un act în termenul legal, atunci este abuz în serviciu. Lupta anticorupţie nu este prejudiciată, dosarele merg mai departe, articolul nu dispare”, a declarat pentru EVZ judecătorul Cristi Danileţ, membru CSM.


După publicarea deciziei CCR în Monitorul Oficial, Parlamentul are 45 de zile să modifice Codul Penal.


Iohannis: CCR a judecat calm

Preşedintele Klaus Iohannis a spus că decizia CCR elimină orice bănuială privind eventuale abuzuri ale organelor penale. „Sper ca această decizie să fie una care clarifică şi înlesneşte parcursul justiţiei în România”, a adăugat el.

Fostul preşedinte Traian Băsescu a apreciat că acum „procurorii trebuie să treacă la rigoare” şi „să precizeze ce articol a încălcat respectivul funcţionar”. Fostul premier Victor Ponta a indicat alt efect al deciziei CCR: „Dacă nu ai încălcat nicio lege, oportunitatea unei decizii administrative sau politice nu poate fi apreciată de un procuror”.

Emoţii în Parlament

Parlamentarii intră în vacanţă de la 1 iulie şi ar putea să pună în acord Codul Penal cu decizia CCR abia la toamnă.

„Depinde cât de repede se mişcă CCR şi publică motivarea”, a spus liderul interimar al Camerei Deputaţilor, Florin Iordache. Parlamentul are opţiunea convocării unei sesiuni extraordinare.

Te-ar putea interesa și: