Printr-o decizie cu totul neașteptată, un tribunal turc a decis achitarea celor acuzați de conducerea revoltei din Parcul Gezi, un val de manifestații care a zguduit Turcia în 2013 și pe care puterea centrală condusă de Recep Erdogan a acuzat-o de tentativă de răsturnare a guvernului. La tribunal au fost prezenţi 16 inculpaţi, dintre care trei se confruntau cu închisoare pe viață, iar restul cu pedepse între 10 și 15 ani de închisoare – din moment ce erau acuzați de terorism de către însuși Erdogan, care apare ca parte a acuzării.

Potrivit relatărilor din mass-media, instanța a citit rapid sentința, iar perplexitatea a făcut loc bucuriei. Deoarece, pe lângă pedepsele solicitate de acuzare, echipele responsabile cu apărarea inculpaților au acuzat în repetate rânduri întregul proces de a fi „kafkian”, de o serie de nereguli procedurale și de lipsă de probe care să susțină acuzațiile.

Conform relatărilor din presă, strategia apărării consta în încercarea de prelungire a ședinței de judecată, astfel încât ieri să nu fi fost luată nici o decizie. Aceștia au solicitat prezentarea de noi martori și s-au plâns cu privire la cele mai diverse proceduri. Toate aceste petiții au fost respinse de tribunal, ceea ce nu lăsa să se întrezărească nimic bun pentru inculpați.

Filantropul Osman Kavalaque, închis timp de doi ani și care și-a consacrat viața problemelor culturale și apărării minorităților etnice și religioase, era acuzat că reprezintă creierul protestelor din Parcul Gezi, la ordinul milionarului ungar George Soros – o ficțiune greu de dovedit.

O altă inculpată principală, Mücella Yapici, a susținut că fusese deja achitată într-un proces anterior pe baza aceleiași acuzații. Pe lângă cei nouă inculpați prezenți, alți șapte au fost judecați în lipsă, deoarece au fost exilați din țară. Totul părea să indice că inculpații vor fi acuzaţi din start și că procesul va fi închis.

De aceea, cu mare uimire, toți cei prezenți au auzit instanța afirmând că „protestele din Parcul Gezi nu au fost o tentativă de lovitură de stat, ci un exercițiu de libertate de exprimare”, pe lângă faptul că a fost o mișcare orizontală „fără lideri sau organizatori”. Apoi a venit achitarea.

Ministerul Public a anunțat deja că va contesta decizia, iar Curtea de Apel va trebui să decidă dacă o va accepta sau nu. Miercuri aceasta va avea loc procesul la fel de controversat a 11 activiști pentru drepturile omului – inclusiv lideri locali ai Amnesty International – care sunt, de asemenea, acuzați de terorism și care se confruntă cu pedepse cu închisoarea de până la 15 ani. (Articol de António Freitas de Sousa)

Traducerea: Iulia Baran – RADOR