E nevoie de o intervenție militară a SUA în Cuba. Acesta este cererea care se aude din ce în ce mai puternic din partea comunității cubaneze din Statele Unite.

S-au organizat demonstrații la care au participat mii de persoane, iar politicienii care reprezintă diaspora cubaneză (democrați și republicani deopotrivă) sunt de părere că Joe Biden trebuie să pună capăt regimului comunist de la Havana, scrie site-ulzerohedge.com.

„Nu există mâncare, bani sau loc de muncă”

Deși e greu de presupus că președintele SUA va autoriza o intervenție militară, cel puțin în acest moment, situația e critică în Cuba. Problema nu este politică, ci economică. „Nu există mâncare, bani sau loc de muncă”, spun demonstranții care au ieșit în stradă de foame. Explicația dezastrului e simplă. Pandemia a distrus industria turismului și a redus capacitatea statului de a finanța importurile de alimente, ceea ce a făcut ca prețurile să crească, scrie Financial Times.

Comunismul din Cuba este unul dintre marii supraviețuitori ai lumii zilelor noastre. Uniunea Sovietică s-a prăbușit, Zidul Berlinului căzut, iar China și Vietnamul au îmbrățișat o formă de capitalism. Havana rămâne, însă, un avanpost singuratic al planificării centrale marxiste. Numai Coreea de Nord îi poate face concurență în ceea ce privește longevitatea și socialismul dogmatic.

Cele mai mari proteste de după domnia lui Castro

Disidența publică este interzisă în Cuba, dar foamea s-a dovedit mai puternică decât frica de autorități. Manifestațiile din ultimele zile sunt probabil cele mai ample de când Fidel Castro și revoluționarii săi au preluat puterea în 1959. Protestatarii din diferite orașe au răsturnat o mașină de poliție, au spart geamurile unui magazin care vinde numai pe valută pentru a pradă mărfurile rare, au strigat lozinci anti-guvernamentale și s-au luptat cu polițiști în civil.

Guvernul comunist se confruntă cu o provocare majoră pentru prima dată de când Fidel Castro nu mai e la conducere. Fidel s-a confruntat personal cu manifestanții pe bulevardul Malecón din capitala în ultimul protest major din 1994, dar a murit în 2016 după o lungă suferință. Fratele său, Raúl, s-a retras de facto în aprilie și în iunie a împlinit 90 de ani.

Guvernul a câștigat prima bătălie, nu și războiul

Acum, toată presiune stă pe umerii lui Miguel Díaz-Canel, un birocrat lipsit de trecut revoluționar. Președintele a făcut inițial un apel belicos către tovarășii săi. „Străzile aparțin revoluționarilor. Vă ordon să luptați ”, a declarat el duminică într-o emisiune de urgență. Apelul a rămas fără răspuns. „Deferența și frica de frații Castro s-au încheiat”, spune Carlos Malamud, cercetător principal în America Latină la Institutul Royal Elcano din Madrid. Din păcate, nu există nicio alternativă credibilă. „Nu există o direcție clară în care să meargă. Opoziția este divizată, fragmentată și infiltrată de serviciile de securitate. . . vom vedea în următoarele săptămâni care este capacitatea opoziției de a se mobiliza".

Guvernul Cubei nu poate garanta aprovizionarea cu alimente, dar încă poate stăpâni situația. Forțele speciale și poliția au inundat străzile și în câteva ore protestatarii s-au dispersat. Conexiunile la internet au fost întrerupte de-a lungul insulei, împiedicându-i pe manifestanți să se organizeze. Drept urmare,în zilele care au urmat, străzile au rămas în mare parte liniștite.

Nu se știe cât mai poate rezista guvernul de la Havana

Juan Pappier, cercetător principal la Cuba la Human Rights Watch, spune că peste 200 de persoane au fost reținute de duminică,. Guvernul, spune el, exercită „represiunea maximă posibilă cu o vizibilitate redusă și depuner eforturi mari pentru a preveni vărsarea de sânge”. Autoritățile au anunțat că o persoană a murit în proteste. Chiar dacă guvernul comunist a câștigat prima bătălie, viitorul e incert. Întrebarea pe care și-o pune toată lumea este cât vor mai reuși autoritățile din Havana să mențină controlul cu o economie în ruină și ce se va întâmpla după aceea, scrie Financial Times.