Social
Jocurile de noroc, un real pericol pentru tânăra generație. Salvați Copiii: Este necesar să modificăm legislația
Jocuri de noroc. Sursa foto: | Dreamstime.com
Din cuprinsul articolului
Organizația Salvați Copiii România solicită interzicerea completă a oricărei forme de publicitate pentru jocurile de noroc, indiferent de mediu. Măsura vizează atât mediul online și presa scrisă, cât și serviciile cinematografice și de telefonie, spațiile publice exterioare sau interioare, precum și evenimentele sportive și locațiile dedicate acestora. Totodată, organizația propune ca sălile de jocuri de noroc să fie amplasate la cel puțin 300 de metri de unitățile de învățământ și de alte spații destinate copiilor și tinerilor, pentru a preveni apariția dependenței de jocuri de noroc.
Jocurile de noroc, un real pericol pentru tânăra generație
Deși legea interzice accesul minorilor la aceste activități, studiile arată că 14% dintre copii recunosc că joacă pe bani, iar 40% au prieteni implicați în astfel de jocuri.
Organizația atrage atenția că expunerea constantă la publicitate și accesibilitatea sălilor de joc pot avea efecte serioase asupra sănătății și dezvoltării copiilor.
„Conform unui studiu pe care noi l-am realizat în 2023, șapte din zece copii sunt expuși reclamelor stradale la jocurile de noroc și le cunosc, adică pot să le povestească sau să reproducă o parte din mesajele promovate de operatorii din domeniu. 40% dintre copii cunosc colegi sau prieteni de aceeași vârstă care joacă online. Ceea ce înseamnă că avem o problemă serioasă și cu privire la reglementarea jocurilor de noroc în online”, ne-a spus George Roman, director Advocacy Salvați Copiii.
Mesaj pentru autorități
În acest context, Organizația Salvați Copiii, în parteneriat cu Camera Deputaților, a organizat la Parlament masa rotundă intitulată „Reforma legislației privind jocurile de noroc în scopul protejării copiilor și adolescenților”.
„Avem nevoie de un pachet de măsuri clare și eficiente, unele dintre ele deja se află în circuit legislativ (….), cum ar fi, de exemplu: limitarea publicității, pragul de vârstă, reglementarea sponsorizărilor, interzicerea implicării personalităților publice. Reclamele la jocurile de noroc nu trebuie să invadeze spațiul copiilor”, a afirmat Raluca Turcan, deputat, vicelider al Grupului Parlamentar PNL.
Salvati Copiii Parlament. Sursa foto: Facebook
Evenimentul a reunit parlamentari, reprezentanți ai instituțiilor publice relevante, specialiști în protecția copilului și membri ai societății civile, care au discutat și propus soluții legislative menite să protejeze minorii de expunerea la publicitatea agresivă pentru jocurile de noroc și de riscurile asociate acestora.
„Dincolo de aspectele acestea care privesc copii, trebuie să înțelegem că viața noastră publică și toate spațiile publice sunt invadate de jocurile de noroc. Nu există colț de stradă în care să nu poți vedea cu ochiul liber o sală de joc. Știm că legea interzice înființarea de spații de jocuri în comunitățile cu mai puțin de 15.000 de locuitori, dar imediat ce ieșim din această categorie a localităților mici vom vedea că și în localitățile care numără puțin peste 20.000 de locuitori există 10-15 săli de joc”, adaugă reprezentantul organizației.
El adaugă că „există o analiză care indică că în câteva dintre orașele din România ajungeam la o sală de joc la 500 de locuitori. Atât de multe erau. Pariuri, păcănele, cazinouri mici sau mari, locuri în care oamenii sunt îndemnați să își piardă banii”.
Jocurile de noroc, promovate intens în ultimii ani
Dependența de jocurile de noroc este recunoscută de Organizația Mondială a Sănătății ca afecțiune medicală și inclusă în Clasificarea Internațională a Bolilor încă din 1975. Aceasta generează probleme grave de sănătate și costuri sociale importante, care adesea depășesc veniturile obținute din impozitarea industriei jocurilor de noroc, arată analizele Salvați Copiii.
Potrivit Convenției ONU privind drepturile copilului, Constituției României și Legii nr. 272/2004, interesul superior al copiilor trebuie să primeze în orice decizie care îi vizează. Publicitatea agresivă la jocurile de noroc se înscrie în categoria riscurilor care le pot afecta sănătatea și dezvoltarea, exploatând vulnerabilitatea minorilor și stimulând interesul lor pentru activități dăunătoare.
„Toată publicitatea este agresivă. Din mesaje îți dai seama că oamenii sunt păcăliți că vor câștiga. „Joacă și tu ca X, ai un avantaj enorm, vei câștiga cu noi.” Toate acestea induc ideea că jocurile de noroc sunt o sursă constantă de câștig, un izvor de resurse pentru fiecare dintre noi. Este foarte clar că toți algoritmii în baza cărora funcționează jocurile de noroc sunt construiți pentru industrie și nu pentru jucător”, adaugă George Roman.
Impact asupra adolescenților
În luna iunie, Organizația Salvați Copiii România a lansat campania națională „Hai să jucăm corect! Fără vedete la jocuri de noroc”, menită să atragă atenția asupra efectelor negative ale publicității agresive pentru jocurile de noroc asupra adolescenților.
Campania răspunde unei realități alarmante: promovarea prin intermediul vedetelor normalizează jocul de noroc în rândul minorilor. Un prim succes al acestei inițiative a fost decizia Consiliului Național al Audiovizualului de a interzice implicarea vedetelor în reclamele pentru jocuri de noroc.
Cu toate acestea, pentru protecția reală a copiilor, sunt necesare schimbări legislative mai ample, care să includă și mediul online, spun reprezentanții organizației
„Trebuie să conștientizăm riscurile reale ale dependenței de jocurile de noroc și comportamentele distructive pe care le generează. Este esențială eliminarea totală a publicității, limitarea spațiilor de joc și ridicarea vârstei legale la 21 de ani, așa cum au făcut Belgia, Estonia, Grecia, Lituania și Ucraina. Chiar și Republica Moldova a stabilit pragul de 21 de ani pentru jocurile cu risc ridicat, cum sunt cazinourile”, a explicat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv al Salvați Copiii România.
Date îngrijorătoare
Potrivit cercetărilor Salvați Copiii, 14% dintre copii recunosc că au jucat jocuri de noroc pe bani, iar 7 din 10 au văzut publicitate stradală la astfel de activități.
Analiza mai arată că 11% urmăresc influenceri care promovează jocurile de noroc, iar 10% resimt presiune din partea prietenilor să participe. Riscul este mai mare în rândul băieților, al adolescenților peste 14 ani și al celor din mediul rural.
Chiar dacă jocurile de noroc aduc venituri considerabile la bugetul de stat prin taxe și impozite, costurile sociale sunt mai mari. Dependența generează probleme de sănătate mintală, dificultăți familiale, pierderea locului de muncă, creșterea criminalității și nevoia de servicii sociale și medicale suplimentare.
În plus, familiile afectate pot suferi pierderi economice directe, acumulând datorii și pierzând economiile de-o viață.
„În alte state, mentalitatea e diferită. Ei nu consideră că jocurile de noroc sunt o sursă de câștig, ci o formă de divertisment, și atunci mulți dintre jucători nu ajung să joace tot salariul într-o zi. Jocul rămâne la nivel de distracție, dar acest lucru nu se întâmplă în România”, a arătat George Roman.
Exemple internaționale
Mai multe state europene au adoptat măsuri dure de protecție: Italia, Olanda, Belgia, Moldova și Letonia au interzis publicitatea la jocurile de noroc, inclusiv asocierea cu sportul sau personalitățile publice. În Italia, „Decretul Demnității” (2018) a interzis orice formă de publicitate, directă sau indirectă, legată de jocuri cu câștiguri bănești, inclusiv pe rețelele sociale.
În Moldova, legislația interzice complet promovarea jocurilor de noroc și participarea companiilor la evenimente de sponsorizare sau caritabile care le-ar asocia cu imaginea pozitivă.
„Ucraina interzice jocurile de noroc până la 21 de ani și limitează amplasarea lor la 500 m de unitățile de învățământ. Din acest motiv, este necesar să modificăm legislația odată pentru a bloca vizibilitatea acestor jocuri de noroc și, în al doilea rând, pentru a stopa accesibilitatea la jocurile de noroc. Cum facem asta? Eliminăm vizibilitatea prin interzicerea oricărei forme de publicitate în offline, iar ar fi extraordinar și în online”, mai spune reprezentantul Salvați Copiii.
Dependența de jocuri de noroc la copii
Dependența este o tulburare cronică, caracterizată prin pierderea controlului asupra comportamentului, cu efecte negative asupra tuturor aspectelor vieții, spun reprezentanții organizației.
La copii, aceasta se dezvoltă diferit față de adulți, fiind influențată de factori biologici, psihologici, sociali și de mediu. Tulburarea poate fi însoțită de anxietate, depresie, ADHD, traume sau probleme familiale, necesitând o abordare complexă care să combine prevenția, interdicțiile și consilierea psihologică.
Situația legislativă din România
Măsurile adoptate până acum s-au dovedit insuficiente. Prima Lege a „păcănelelor” din 2023 a fost diluată, iar restricțiile esențiale pentru mediul urban au fost eliminate, lăsând copiii și tinerii expuși la publicitatea jocurilor de noroc.
„Avem o interdicție doar pe audiovizual prin decizia CNA, care în Codul Audiovizualului a introdus această interdicție ca persoanele publice să nu se implice în promovarea jocurilor de noroc. Totuși, rămân descoperite zona online, spațiile publice și spațiile din interiorul locațiilor”, adaugă el.
În prezent, legea se aplică doar aparatelor slot-machine, iar agențiile de pariuri sportive pot funcționa liber.
„Totuși, în timpul transmisiunilor sportive sunt permise reclame. Dacă acestea apar la orele destinate și minorilor, ei pot fi expuși influenței acestor personalități care îi îndeamnă să joace. Lucrul acesta este interzis în multe state din UE. Am văzut multe legi pregătite în câteva state europene pentru interdicție totală”, explică reprezentantul organizației.
Propunerile lansate de Salvați Copiii
Organizația solicită:
- Interzicerea totală a publicității pentru jocurile de noroc pe toate canalele media.
- Interzicerea implicării vedetelor și influencerilor în promovarea jocurilor de noroc.
- Stabilirea unei distanțe minime de 300 de metri între sălile de joc și școli, locuri de joacă, unități medicale și culturale, precum și limitarea densității sălilor în orașe mari.
- Ridicarea vârstei legale pentru jocurile de noroc la 21 de ani.
- Consolidarea sistemului de auto-excludere a jucătorilor cu probleme, inclusiv prin implementarea unui registru centralizat și a unor mecanisme rapide de blocare a accesului.
- Măsurile propuse vizează protecția reală a copiilor și adolescenților, reducerea expunerii la mesaje nocive și prevenirea apariției dependenței de jocurile de noroc.
„Majoritatea statelor lumii merg spre aceeași concluzie: industria jocurilor de noroc produce efecte sociale grave”, a încheiat George Roman.
