Deși relațiile dintre jurnalistul Ion Cristoiu și Dan Voiculescu au fost o lungă vreme îndepărtate, cei doi au reluat legătura prin intermediul unei cărți și a unui interviu.

Dan Voiculescu i-a trimis jurnalistului noua sa carte: Doctrina secolului XXII. Ce va urma după capitalism?Ion Cristoiu a mărturisit că această carte l-a surprins pentru că: „Prin acest titlu, Dan Voiculescu propunea o carte menită a face excepție pe malurile Dâmboviței noastre amenajate de Nicolae Ceaușescu. Un român semnează o carte care depășește urieșește prezentul- vizează secolul XXII și gardurile țarcului național. Se ocupă de ce va urma după capitalism. Pe planetă și nu în România.”

Ion Cristoiu l-a invitat pe Voiculescu să răspundă în scris unor întrebări. Am redat mai jos câteva dintre cele 23 de întrebări și răspunsuri:

„1. Cartea este o critică lucidă a capitalismului (…) Criticii neoliberalismului sunt însă atacați cu alte etichete decât cea de comunist. Sunteți conștient că și dumneavoastră ați putea fi etichetat ca populist de exemplu?

Cine nu poate fi etichetat? (…) Eticheta îl definește, mai curând, pe cel care o aplică, decât pe cel căruia îi este destinată. Oricum, am renunțat de multă vreme să îmi mai bat capul cu etichetele care mi s-au proiectat de-a lungul timpului. Revenind la temă, cred că umanismul pragmatic este antipodul populismului. Populismul vinde iluzii pentru a se folosi de oameni. Umanismul eliberează oamenii de iluziile care le împiedică dezvoltarea.

2. Sistemul economico-social, așa cum funcționează azi, nu poate asigura dezvoltarea stabilă a națiunilor și cooperarea echilibrată între state. Care este ieșirea din situația actuală? Ce va urma după capitalism? Cum vă explicați că o asemenea carte n-a zguduit România zilelor noastre?

Suntem martorii degradării sistemului economico-social actual. Trăim un moment de recalibrare politică și socială generală. Fenomenul globalizării are două dimensiuni radical diferite: globalizarea naturală, un efect firesc și necesar evoluției umane; globalizarea forțată, manifestarea exacerbată, lipsită de etică, a unor interese transnaționale, cu substrat preponderent economic. (…) Cred că suntem deja în iminența societâții umaniste. O trăim la nivel incipient. 

3. Doctrina umanistă își propune să satisfacă interesele clasei de mijloc. Cum va ști această clasă că umanismul vrea s-o salveze? Cum va acționa clasa de mijloc pentru concretizarea doctrinei umaniste?

Clasa de mijloc crede în fapte. Va înțelege ce este, ce face și ce vrea. O idee nouă are nevoie de exemple concrete. Aceste exemple pot fi atât personale, ale promotorilor umanismului- și, pe această direcție, am amintit deja că pregătim un proiect educațional axat pe descoperirea și cultivarea vocației- cât și instituționale, la nivel de politici guvernamentale, prin preluarea priorităților umaniste în programele politice ale partidelor. Când clasa de mijloc- dar nu numai ea- va înțelege că umanismul pragmatic răspunde propriilor nevoi, îi servește corect și eficient interesele legitime, sunt convins că îl va asuma. Pentru sine, nu de dragul calor care au propus proiectul umanist.”

Interviul poate fi citit în întregime AICI.

Te-ar putea interesa și: