Ion Creangă cere recuzarea judecătorului în dosarul de trădare de patrie. Procurorul acuză tergiversarea procesului

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Procesul în carefostul șef al Direcției juridice a Parlamentului din Republica Moldova, Ion Creangă, este judecat pentru trădare de patrie continuă la Judecătoria Chișinău. La ședința de vineri, 4 septembrie, Creangă s-a prezentat în fața instanței după o absență de câteva luni și a solicitat recuzarea judecătorului Veaceslav Cernalev.

Potrivit avocatului său, Gheorghe Ionaș, cererea a fost formulată după ce inculpatului nu i s-ar fi permis să prezinte în instanță argumentele dintr-o referință depusă la rechizitoriu. Procurorul de caz, Dumitru Ștefîrță, susține însă că solicitarea de recuzare urmărește întârzierea judecării cauzei. Cererea urmează să fie analizată de un alt judecător.

Ion Creangă a cerut recuzarea magistratului

În cadrul ședinței, apărarea a susținut că Ion Creangă a depus în scris o referință la rechizitoriu și a solicitat să își prezinte în fața instanței argumentele referitoare la acuzațiile formulate împotriva sa.

Avocatul Gheorghe Ionaș a declarat că inculpatul consideră că nu i-a fost permis să se expună asupra documentului și că, din acest motiv, a solicitat recuzarea judecătorului Veaceslav Cernalev, potrivit zdg.md.

Apărătorul a invocat prevederile articolului 364 din Codul de procedură penală, despre care spune că îi permit inculpatului să înainteze o referință la rechizitoriu.

Potrivit avocatului, după formularea solicitării, instanța a continuat examinarea cauzei și a indicat apărării că cererea de recuzare trebuie întocmită în scris și depusă prin Cancelarie, urmând ca aceasta să fie examinată ulterior.

O relatare publicată de IPN arată, de asemenea, că Ion Creangă a invocat o atitudine pe care o consideră subiectivă din partea magistratului și limitarea posibilității de a-și prezenta cererile și de a-și exercita dreptul la apărare.

Procurorul susține că cererea întârzie procesul

Procurorul de caz, Dumitru Ștefîrță, are o altă poziție în privința solicitării formulate de inculpat. Acesta susține că recuzarea ar fi fost cerută cu scopul de a întârzia din nou examinarea dosarului.

Procurorul a invocat și modificările aduse Codului de procedură penală, despre care afirmă că prevăd în mod expres că formularea unei cereri de recuzare nu suspendă examinarea cauzei.

Cererea de recuzare va fi soluționată de un alt judecător.

Trei martori ai acuzării urmează să fie audiați

În aceeași ședință, procurorul Dumitru Ștefîrță a prezentat probele scrise ale acuzării și a solicitat un termen pentru următoarea ședință, astfel încât să poată fi asigurată prezența martorilor.

Acuzarea are în listă trei martori, despre care procurorul a precizat că sunt persoane care lucrează sau au lucrat în cadrul Parlamentului.

„În ședința următoare va fi asigurată prezența martorilor pentru a fi audiați. Am solicitat termen ca să asigur prezența, să-i citez. În lista probelor acuzării sunt trei martori. Sunt angajați ai Parlamentului, funcționari care activează sau au activat în cadrul Parlamentului”, a declarat Dumitru Ștefîrță.

Potrivit unor informații publicate de IPN, procurorul nu a făcut publice numele persoanelor care urmează să fie audiate.

Ion Creangă se declară nevinovat

Avocatul Gheorghe Ionaș a precizat că Ion Creangă respinge acuzațiile care i-au fost aduse.

Sursa foto: Parlamentul Republicii Moldova

Apărătorul a mai spus că fostul șef al Direcției juridice a Parlamentului se află în continuare sub tratament medical. Potrivit acestuia, Creangă a fost internat o perioadă într-un spital, iar starea sa de sănătate rămâne precară.

La ședința din 4 septembrie, însă, starea de sănătate i-a permis să fie prezent în instanță.

„În prezent, se cercetează probele prezentate de procuror. La final, procurorul a menționat că în următoarea ședință va asigura prezența martorilor. Dumnealui în continuare se află sub tratament medical. O perioadă a fost internat în spital, starea lui de sănătate, de asemenea, rămâne a fi precară. La ziua de astăzi, starea de sănătate i-a permis și dumnealui a fost prezent”, a declarat avocatul.

Ionaș a precizat că Ion Creangă „se declară nevinovat și nu recunoaște absolut nicio învinuire care i se înaintează”.

Procurorul a vorbit despre tergiversare și în martie

Disputa privind desfășurarea procesului nu este nouă. În martie 2026, procurorul Dumitru Ștefîrță susținea că absențele lui Ion Creangă de la ședințele de judecată contribuiau la întârzierea dosarului.

La finalul ședinței din 17 martie, procurorul afirma că apărarea nu prezentase un document medical care să confirme imposibilitatea inculpatului de a participa la proces.

„N-avem o probă, un înscris medical care să confirme imposibilitatea participării inculpatului la ședința de judecată”, declara atunci procurorul.

Dumitru Ștefîrță susținea că existau și posibilități pentru examinarea cauzei în lipsa inculpatului și afirma că situația privind absențele se manifestase și în perioada în care dosarul era examinat de judecătorul precedent.

Dosarul a fost reluat de la început

Dosarul lui Ion Creangă a fost trimis în judecată cu aproximativ un an și jumătate înainte de ședința din 4 septembrie 2026. Între timp, cauza a ajuns la un alt judecător, iar examinarea a fost reluată de la zero.

Magistratul Veaceslav Cernalev a preluat dosarul de la judecătoarea Arina Ialanji, care și-a dat demisia înainte de finalizarea procedurii de evaluare a integrității sale financiare și etice.

Cernalev a fost numit judecător la Judecătoria Chișinău în ianuarie 2019. Anterior, acesta a activat mai mulți ani în procuratură.

În cadrul noii proceduri de examinare, instanța continuă cercetarea probelor prezentate de acuzare. Potrivit informațiilor prezentate în instanță, acestea vizează, între altele, întâlnirile dintre Ion Creangă și Dmitri Chelov, reprezentant al Ambasadei Federației Ruse la Chișinău, precum și documentele și informațiile despre care procurorii susțin că ar fi fost transmise.

Ce susține acuzarea despre întâlnirile cu reprezentantul Rusiei

Potrivit organelor de drept din Republica Moldova, Ion Creangă ar fi avut, începând din perioada anului 2023, mai multe întâlniri la Chișinău cu Dmitri Chelov, angajat al Ambasadei Rusiei.

Procurorii susțin că, în cadrul acestor întâlniri, Creangă ar fi transmis informații despre măsurile de consolidare a capacităților de apărare ale Republicii Moldova, situația din regiunea transnistreană și cooperarea Republicii Moldova cu alte state în domeniul securității.

Într-o relatare despre ședința recentă, IPN menționează că materialele prezentate de acuzare includ informații despre UTA Găgăuzia și regiunea transnistreană, documente din domeniul apărării și securității, proiecte de acte legislative, documente bugetar-fiscale și materiale referitoare la procesul de aderare la Uniunea Europeană.

Printre documentele despre care procurorii susțin că ar fi ajuns la reprezentantul rus se află și proiectul Strategiei naționale de apărare a Republicii Moldova pentru perioada 2024–2034.

Reținerea lui Ion Creangă

Ion Creangă a fost reținut în iulie 2024, în timpul unei întâlniri cu Dmitri Chelov.

Potrivit informațiilor publicate anterior de RISE Moldova și reluate în relatările despre dosar, în timpul intervenției au fost găsiți 500 de dolari pe podea, iar în apartamentul lui Creangă au fost descoperiți alți 1.100 de dolari.

În geanta diplomatului rus s-ar fi aflat proiectul Strategiei naționale de apărare a Republicii Moldova pentru anii 2024–2034.

Procurorii susțin că banii ar fi reprezentat plata pentru informațiile transmise de fostul funcționar. Ion Creangă respinge această versiune și afirmă că banii găsiți asupra sa erau destinați unei călătorii la copiii săi, în Viena.

Dosarul este în continuare pe rolul Judecătoriei Chișinău, iar următoarea etapă anunțată este audierea martorilor acuzării.