Sursa foto: Arhiva EVZ
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
O sumă trecută pe lista de întreținere nu poate fi eliminată pur și simplu din totalul de plată doar pentru că proprietarul consideră că nu este datorată. Dacă există o problemă cu modul în care a fost calculată o cheltuială, aceasta trebuie mai întâi contestată și clarificată. În caz contrar, diferența neachitată rămâne în evidența asociației și poate deveni restanță. Avocatul Gelu Pușcaș a explicat ce se întâmplă în această situație și de ce refuzul unilateral de a plăti o anumită cheltuială nu este același lucru cu contestarea ei.
Suma nu dispare pentru că proprietarul refuză să o plătească
În fiecare lună, proprietarii primesc lista cu sumele datorate pentru cheltuielile asociației. Acestea reprezintă obligații de plată, iar faptul că un proprietar nu este de acord cu una dintre pozițiile înscrise pe listă nu înseamnă că suma este eliminată automat din total. Avocatul Gelu Pușcaș a explicat că situația trebuie diferențiată de simpla neplată.
Dacă un proprietar consideră că nu trebuie să achite, de exemplu, o sumă pentru salariile angajaților asociației, pentru o reparație sau pentru o altă cheltuială, acesta nu poate transforma unilateral suma în una „nedatorată” doar prin faptul că nu o plătește.
Pentru clarificarea situației există procedura de contestare, urmată, după caz, de recalcularea sumei sau de constatarea faptului că aceasta nu este datorată. Dacă această procedură nu este urmată, suma rămâne neachitată și poate fi evidențiată ulterior ca restanță.
Ce se întâmplă dacă se plătește doar o parte din întreținere
Problema apare frecvent atunci când proprietarul achită ceea ce consideră că datorează și scade din total o anumită cheltuială cu care nu este de acord. Potrivit explicațiilor avocatului, diferența dintre suma înscrisă pe lista de plată și suma efectiv achitată nu dispare din evidența asociației. Ea rămâne neachitată.
În luna următoare, suma poate apărea ca restanță, iar pentru restanțele la plata cotelor de întreținere pot fi aplicate penalități, în condițiile prevăzute de lege.
Prin urmare, simpla decizie a proprietarului de a nu plăti o anumită poziție de pe listă nu rezolvă disputa privind acea cheltuială.
Contestarea este diferită de refuzul de plată
Diferența dintre cele două situații este importantă. Contestarea presupune ca proprietarul să semnaleze problema și să solicite verificarea sumei. Refuzul de plată, fără o astfel de procedură, lasă suma în evidența obligațiilor neachitate.
Sursă foto: AI
Avocatul Gelu Pușcaș a explicat că, atunci când proprietarul consideră că o sumă este greșită sau nu îi revine, aceasta trebuie contestată pentru ca situația să poată fi analizată. Dacă în urma verificării se constată că suma a fost calculată greșit, aceasta poate fi recalculată. Dacă se stabilește că nu este datorată, situația poate fi consemnată în consecință.
Până la clarificarea situației însă, proprietarul nu poate presupune pur și simplu că suma a fost eliminată din obligația sa de plată.
De ce contează ce apare pe lista următoare
O consecință practică a neclarificării este apariția restanței. Suma neachitată din luna anterioară poate fi preluată în evidența lunii următoare ca debit restant. Astfel, ceea ce proprietarul a considerat inițial o simplă neînțelegere privind o cheltuială poate ajunge să figureze oficial ca datorie către asociație. De aici pot apărea și alte consecințe, inclusiv calcularea penalităților pentru sumele restante, în condițiile legii.
De aceea, atunci când există o neînțelegere cu privire la o cheltuială, problema trebuie clarificată prin mecanismele prevăzute pentru contestarea listei, nu prin reducerea unilaterală a sumei plătite.
Ce se întâmplă dacă disputa ajunge în instanță
Dacă suma rămâne neachitată și asociația solicită ulterior recuperarea ei în instanță, discuția se schimbă. Nu mai este vorba doar despre ce consideră proprietarul că trebuie sau nu trebuie să plătească, ci și despre probele care pot demonstra situația. Avocatul Gelu Pușcaș, de la Consultanță Asociații de Proprietari, a explicat că, într-un astfel de litigiu, instanța analizează existența obligației de plată și modul în care aceasta a fost executată.
În cauza analizată de avocat, instanța a pornit de la obligația proprietarului de a suporta cheltuielile aferente serviciilor legate de proprietatea individuală care nu pot fi înregistrate separat, precum și cheltuielile privind exploatarea, repararea și întreținerea proprietății comune, proporțional cu suprafața locativă deținută.
Instanța a reținut că obligația de plată a proprietarului reprezintă o obligație de rezultat. După ce existența obligației este dovedită, proprietarului îi revine sarcina de a demonstra că și-a îndeplinit-o.
În situația analizată, proprietarul nu a prezentat probe prin care să demonstreze achitarea sumelor solicitate.
Ce trebuie să facă proprietarul când consideră că lista este greșită
Pentru proprietar, pașii sunt diferiți în funcție de situație. Dacă suma este datorată și calculul este corect, ea trebuie achitată în termen. Dacă există o problemă cu una dintre cheltuieli, proprietarul trebuie să o conteste și să solicite verificarea acesteia. În urma verificării poate fi stabilită, după caz, recalcularea sumei sau faptul că aceasta nu este datorată.
Dacă plata a fost deja făcută, este importantă păstrarea documentelor care pot demonstra achitarea. Avocatul Gelu Pușcaș atrage astfel atenția asupra unei diferențe esențiale pentru proprietarii din blocuri: a considera că o sumă este greșită nu este același lucru cu a o transforma unilateral în sumă nedatorată.
Până când situația este clarificată prin procedura corespunzătoare, diferența neachitată poate rămâne în evidența asociației și poate deveni restanță.
Recomandările noastre
