Haos în evidența întreprinderilor de stat din Republica Moldova. Comisia parlamentară extinde ancheta

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Comisia parlamentară care verifică activitatea întreprinderilor de stat din Republica Moldova își va continua activitatea pentru încă 30 de zile. Parlamentul a aprobat prelungirea mandatului, după ce deputații au identificat mai multe probleme legate de evidența companiilor, administrarea patrimoniului public, numirea membrilor în consiliile de administrație și nivelul unor salarii. Verificările au scos la iveală diferențe importante între registrele oficiale ale statului, arată Moldova1.

Întreprinderile de stat din Republica Moldova, în vizorul comisiei

Deputații au identificat și întreprinderi cu situații juridice neclare, precum și companii aflate de ani de zile în procedură de insolvabilitate, dar care dețin în continuare terenuri și clădiri.

Opoziția a criticat activitatea comisiei și a susținut că ancheta ar trebui să stabilească în mod concret cine a făcut numirile controversate și cine a permis menținerea unor persoane în funcții fără concurs.

Republica Moldova. Sursa foto: pixabay.com

Șeful comisiei, clarificări legate de anchetă

Președintele comisiei, Dinu Plîngău, a explicat că volumul mare de informații analizate reprezintă unul dintre motivele pentru care deputații au solicitat prelungirea mandatului.

De la proclamarea independenței, Republica Moldova a avut 1.359 de întreprinderi de stat, însă autoritățile nu dispun nici acum de o evidență unitară a acestora.

Potrivit datelor prezentate în Parlament, Registrul de stat al persoanelor juridice indică 515 întreprinderi de stat, dintre care 323 nu au IDNO. În Registrul patrimoniului public apar 163 de întreprinderi, în timp ce Registrul fiscal de stat cuprinde 609 entități, aici fiind incluse și întreprinderile municipale.

„Lucrul foarte grav care a fost depistat la zi este incoerența între datele din registrele oficiale prezentate de instituțiile statului. Această divergență enormă este consemnată și de către raportul Curții de Conturi din perioada 2022. La zi, verificarea directă a listei prezentate de ASP arată că aceste incoerențe nu au fost reparate în ultimii câțiva ani, ci, din contră, în unele cazuri, situația s-a înrăutățit”, a spus președintele Comisiei.

Unele întreprinderi raportează venituri, dar nu au angajați

Deputații au găsit și situații în care întreprinderi de stat au raportat activitate economică și venituri, dar au declarat zero angajați pentru perioade de mai mulți ani.

Verificările au scos la iveală și diferențe între datele din rapoartele fiscale și cele financiare. În unele cazuri, numărul angajaților raportat de întreprinderi nu corespunde cu alte informații disponibile autorităților.

Aceste neconcordanțe sunt analizate de comisie, care urmează să includă în raportul final concluziile și eventualele propuneri de modificare a legislației.

Zeci de întreprinderi sunt de ani de zile în insolvabilitate

O altă problemă identificată de parlamentari privește întreprinderile de stat aflate în procedură de insolvabilitate. Potrivit datelor prezentate de Dinu Plîngău, 70 de întreprinderi se află într-o astfel de situație, iar unele proceduri durează de aproximativ 20 de ani.

În același timp, aceste întreprinderi dețin terenuri și clădiri care rămân blocate, fără ca statul să le poată valorifica în mod efectiv.

„Majoritatea acestor întreprinderi au intrat în această procedură din diferite motive, dar lucrul cel mai cert este că majoritatea au datorii față de stat, față de Inspectoratul Fiscal de Stat, precum și datorii salariale. Dacă este identificată o soluție juridică, am putea cel puțin valorifica bunurile care se află de 20 de ani în această procedură”, a spus parlamentarul.

Comisia verifică numirile din consiliile de administrație

Deputații au analizat și modul în care sunt ocupate pozițiile din consiliile de administrație ale întreprinderilor de stat.

În evidențele examinate apar 1.628 de poziții de membri ai consiliilor de administrație. Potrivit regulilor prezentate de Plîngău, o persoană poate face parte din cel mult trei consilii de administrație ale întreprinderilor de stat și din cel mult cinci consilii ale societăților pe acțiuni.

Comisia a identificat șase situații care ar putea constitui încălcări. Verificarea nu este însă finală, deoarece bazele de date nu conțin întotdeauna informații despre data exactă la care o persoană a fost numită într-un consiliu.

Plîngău consideră că o problemă importantă este și schimbarea frecventă a acelorași persoane între diferite consilii.

„Două, trei luni, o persoană poate să fie membru într-un consiliu de administrare, peste două, trei luni, poate să fie membru în alt consiliu de administrare. Riscul major este că persoana este numită nu pentru îndeplinirea atribuțiilor nemijlocite în activitatea acestei întreprinderi, ci mai degrabă ca o remunerație suplimentară la salariul de bază”, a declarat Plîngău.

Indemnizațiile din consilii pot ajunge la mii de lei

Potrivit datelor prezentate în Parlament, indemnizația maximă pentru un membru al unui consiliu de administrație este de 6.200 de lei.

Plîngău susține că problema apare atunci când aceeași persoană ocupă simultan mai multe asemenea poziții.

„Când o persoană este în șapte, opt, nouă consilii de administrare, înmulțiți cu 6.200 și remunerația este destul de bună”, a spus acesta.

Comisia a identificat și un caz în care ordinul de numire a unei persoane într-un consiliu de administrație ar fi fost semnat la o dată ulterioară numirii propriu-zise.

MoldATSA are una dintre cele mai mari creșteri salariale

Nivelul veniturilor angajaților din întreprinderile de stat reprezintă un alt subiect analizat de comisie.

Una dintre cele mai mari creșteri a fost identificată la MoldATSA. În 2019, salariul mediu din companie era de aproximativ 32.000 de lei, iar în prezent a ajuns la circa 63.000 de lei, potrivit datelor prezentate în Parlament.

Plîngău a susținut că în ultimii doi ani creșterea a ajuns până la 71%, în condițiile în care compania are aproximativ 230 de angajați.

„Problema foarte mare la majorarea salariului se constată că, în majoritatea cazurilor, nu sunt confirmări sau justificări ale acestor majorări, deși legislația permite”, a afirmat deputatul.

Opoziția cere verificarea numirilor fără concurs

Deputații socialiști au criticat modul în care comisia și-a desfășurat activitatea. Pavel Voicu a susținut că mandatul inițial al comisiei era mai amplu și că ancheta ar trebui să urmărească inclusiv modul în care au fost numiți conducătorii întreprinderilor de stat.

Socialistul a cerut să fie verificat dacă au existat concursuri pentru ocuparea funcțiilor și dacă anumite persoane au fost numite fără respectarea procedurilor.

„Cred că sunt cinci ani de zile de când actualul partid de guvernare este la guvernare și cred că putea cel puțin să înceapă soluționarea acestei probleme. Este bine că noi, măcar acum, începem să ajustăm la normal aceste întreprinderi. Însă spuneți-mi, vă rog, mai aveți nevoie de 30 de zile să continuați anume identificarea problemelor juridice, a problemelor legate de structura întreprinderilor sau, totuși, să fie examinată problema de bază cu care am venit la formarea acestei comisii?”, a întrebat Pavel Voicu.

Dinu Plîngău a susținut că membrii comisiei au verificat și modul de numire a conducerii și că raportul final va conține propuneri legislative referitoare atât la administratori, cât și la membrii consiliilor de administrație.

El a indicat folosirea numirilor interimare pentru evitarea concursurilor drept una dintre problemele identificate.

„Evident că vom veni cu propuneri legislative care se vor referi și la modalitatea în care sunt desemnați membrii în consiliile de administrație și, inclusiv, administratorii în aceste întreprinderi de stat. Sunt câteva idei de modificare, cum ar fi, spre exemplu, limitarea numărului de locuri în consiliile de administrație pentru care o persoană poate aplica. Cel puțin eu v-am dat trei companii care au fost examinate, în care s-au făcut majorări de salarii, dar la care nu a fost anexată motivația acestor majorări”, a explicat Dinu Plîngău.

Batrîncea cere ca raportul să arate cine a luat deciziile

Deputatul socialist Vlad Batrîncea a susținut că ancheta ar trebui să identifice persoanele care au făcut numiri fără concurs și au permis menținerea interimarilor pentru perioade îndelungate.

„Noi, acei care am inițiat în acea săptămână proiectul de hotărâre privind crearea comisiei de anchetă, am argumentat de ce e nevoie de anchete parlamentare. Ca să stabilim, totuși, circumstanțe, ce a avut loc, ce încălcări au avut loc și să transmitem materialele respective organelor de drept, care să stabilească ce a comis persoana și cum trebuie sancționată persoana. Noi suntem pregătiți și astăzi, dar așteptăm raportul oficial cu un set de măsuri”, a declarat Batrîncea.

Socialistul a contestat și diferențele dintre indemnizațiile primite de membrii consiliilor de administrație.

„La unii remunerațiile sunt de 150.000 lei, la alții 70.000, la cineva 60.000, la cineva 90.000, deși nu este clar care este raportul. Volumul de muncă, rezultate, eficacitate, produsul întreprinderii și așa mai departe. Dar ce folos că avem legi care nu se execută? Și ce folos dacă avem unii conducători de agenții care sunt mai presus decât lege și o ignoră?”, a declarat Batrîncea.

Opoziția reclamă lipsa accesului la informațiile comisiei

Batrîncea a susținut și că reprezentanții opoziției nu au avut acces la informațiile colectate de comisie și că majoritatea parlamentară nu ar fi susținut o inițiativă a opoziției privind crearea unei alte comisii de anchetă.

„Noi, ca opoziție, care nu am avut acces la informații, am vrut să participăm în activitatea acestei comisii, am inițiat un proiect de hotărâre și să verificăm ce a avut loc. Nu ați dorit să citați inițiativa opoziției. Și astăzi nu avem nicio informație, dar ați câștigat timp, scandalul între timp s-a dezumflat, lucrurile deja au o altă linie și oamenii au început să uite despre salarii nesimțite și așa mai departe”, a afirmat Batrîncea.

Plîngău anunță sesizarea Procuraturii

Dinu Plîngău a susținut că încălcările identificate de parlamentari vor fi incluse în raportul final și că, după prezentarea publică a documentului, informațiile relevante vor fi transmise organelor Procuraturii.

„În baza încălcărilor constatate de către noi, după ce vor fi prezentate public și informații care conțin secret comercial sau date cu caracter personal, evident, în baza deja a informațiilor pe care le avem în momentul de față, vom sesiza organele Procuraturii pe fiecare încălcare care a fost depistată, inclusiv până în momentul de față”, a spus Plîngău.

Președintele comisiei a susținut că verificările au scos la iveală și situații în care întreprinderi fără activitate economică continuă să achite indemnizații membrilor consiliilor de administrație.

„Noi avem întreprindere de stat în care, într-adevăr, se fură. Sunt întreprinderi de stat în care până și ultimele proprietăți se dau la fier uzat. Sunt constatări de acest gen și au fost sesizate și Poliția, și Procuratura. Sunt situații în care întreprinderi de stat, șase la număr am depistat, nu au activitate economică, dar plătesc membri în consiliile colegiale, ceea ce este un absurd”, a declarat Plîngău.

Comisia parlamentară de anchetă privind activitatea companiilor de stat a fost creată după mai multe investigații jurnalistice referitoare la modul de gestionare a banilor publici și la situațiile controversate legate de salarii și angajări, inclusiv cele de la MoldATSA.