Inteligența artificială poate răspunde la aproape orice: Problema este ce știe cel care întreabă

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Inteligența artificială schimbă modul în care elevii și studenții învață, însă dezvoltarea acestor tehnologii nu face cunoașterea mai puțin importantă. Dimpotrivă, pentru a folosi AI în mod eficient, tinerii trebuie să aibă suficiente cunoștințe pentru a ști ce să întrebe, cum să verifice răspunsurile și cum să folosească informațiile obținute.

De ce AI nu poate înlocui cunoașterea

Daniel Funeriu, cercetător și fost ministru al Educației, consideră că inteligența artificială nu are un scop propriu și că eficiența ei depinde în mare măsură de modul în care este utilizată de oameni.

„Inteligența artificială nu are un țel și atunci, în primul rând, trebuie să știi ce întrebări să pui”, a declarat Funeriu.

El a comparat folosirea AI cu situația unei persoane care ajunge la Paris având doar un dicționar și pretinde că știe franceză. Chiar dacă dicționarul îi permite să formuleze rapid o propoziție, acest lucru nu înseamnă că persoana respectivă cunoaște cu adevărat limba.

În aceeași logică, accesul la inteligența artificială nu înseamnă automat și capacitatea de a o folosi corect.

„Apariția inteligenței artificiale face că, paradoxal, copiii au nevoie de tot mai multă cunoaștere la purtător, rapid, să aibă mai multe cunoștințe decât înainte, să știe ce întrebări să pună şi, mai ales, trebuie să inoculăm copiilor cea mai bună atitudine față de ceea ce încă nu se cunoaște, pentru că cunoașterea e foarte aproape de ei astăzi”, a explicat cercetătorul.

Daniel Funeriu, despre AI: „Cel mai bun servitor, dar cel mai teribil stăpân”

În opinia sa, relația dintre oameni și inteligența artificială poate fi rezumată printr-o formulă simplă.

„Inteligența artificială e cel mai bun servitor, dar cel mai teribil stăpân”, a spus Funeriu.

Ideea este că tehnologia poate deveni un instrument extrem de util atunci când este controlată de persoane care au cunoștințele necesare pentru a-i evalua rezultatele. În lipsa acestora, există riscul ca utilizatorul să accepte fără verificare informațiile generate de sistem.

Sursa foto: Facebook/Daniel Funeriu

Cum se raportează alte sisteme de educație la AI

Întrebat cum gestionează relația cu inteligența artificială statele care au sisteme de educație considerate performante, Funeriu a răspuns că acestea nu au găsit neapărat o soluție mai bună decât România.

„Nu mai bine decât noi”, a afirmat fostul ministru.

El a explicat că profesori din alte sisteme de învățământ se confruntă, la rândul lor, cu probleme provocate de utilizarea AI de către elevi și studenți. În unele cazuri, cadrele didactice au început deja să ia măsuri pentru a limita sau controla folosirea acestor instrumente.

Modelul asiatic, dat drept reper

Funeriu consideră că România ar trebui să privească și către sistemele de educație din Asia atunci când caută modele pentru pregătirea tinerilor.

„Dacă tinerii noștri – nu îmi aparține fraza, dar ea este corectă – dacă tinerii noștri nu o să învețe cum învață tinerii chinezi, când ei vor ajunge pe piața muncii vor fi ei servitorii tinerilor chinezi care astăzi învață”, a declarat el.

Potrivit fostului ministru, tinerii din China acordă o importanță mare studiului și folosesc în continuare metodele clasice de învățare.

„Nu sunt țări în Europa la care să mă uit și să spun «trebuie să facem așa!», m-aș uita în Asia”, a adăugat Funeriu.

Ce ar trebui să se schimbe în educație

elevi. Sursa foto: AI

În ceea ce privește procesul de pregătire a tinerilor, Funeriu consideră că educația trebuie să țină cont de mai multe componente. Printre acestea se află conținuturile transmise, metodele de predare și experiența emoțională asociată procesului de învățare.

În același timp, profesorul trebuie să aibă posibilitatea de a pune în practică ceea ce a învățat.

Într-un sistem în care inteligența artificială oferă acces rapid la cantități uriașe de informații, rolul educației nu dispare. Se schimbă însă ceea ce trebuie să știe un elev pentru a putea folosi aceste instrumente în mod eficient: nu doar să obțină un răspuns, ci să înțeleagă problema, să formuleze întrebările potrivite și să evalueze informația primită.