Inteligența artificială și marea schimbare din creierul oamenilor. După decenii, ceva s-a inversat. Studiu

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

În urmă cu puțin peste 100 de ani, testul de inteligență Binet era dezvoltat în Franța și ajungea ulterior în Statele Unite, unde era folosit pentru evaluarea elevilor din școlile publice, a medicilor și a imigranților de pe Ellis Island. De-a lungul secolului XX, scorurile IQ au crescut constant de la o generație la alta, fenomen cunoscut drept „efectul Flynn”. În ultimele decenii însă, tendința pare să se fi inversat.

Un studiu realizat pe aproape 400.000 de adulți americani a identificat o scădere a performanțelor la mai multe tipuri de teste cognitive. Rezultatele ridică o întrebare importantă într-o perioadă în care oamenii folosesc tot mai mult tehnologia și, mai nou, inteligența artificială: ce se întâmplă cu anumite abilități cognitive?

Cercetarea nu demonstrează însă că inteligența artificială provoacă acest declin. Dimpotrivă, scăderea scorurilor analizate a început înainte ca instrumentele de inteligență artificială generativă să devină disponibile pe scară largă, potrivit livescience.com.

Cum a crescut IQ-ul de la o generație la alta

Începând din anii 1930, scorurile IQ au început să crească. Fiecare generație obținea, în medie, rezultate puțin mai bune decât cea precedentă.

Pe parcursul secolului XX, scorurile medii de inteligență au crescut cu aproximativ trei puncte pe deceniu, chiar și atunci când cercetătorii foloseau teste și metode de măsurare diferite.

Creșterile aparent mici s-au acumulat de-a lungul generațiilor. Astfel, o persoană considerată la nivel de geniu într-o generație anterioară ar fi putut fi evaluată doar ca fiind puțin peste medie în generația următoare.

Fenomenul a primit numele de „efectul Flynn”, după cercetătorul James Flynn, care l-a descris în 1984.

De ce a crescut inteligența?

Cauzele exacte ale creșterii scorurilor IQ au fost intens discutate. Printre ipoteze s-au numărat îmbunătățirea nutriției, scăderea numărului de frați dintr-o familie, accesul mai timpuriu la educație și creșterea complexității mediului în care trăiesc oamenii.

Au fost analizate inclusiv posibile efecte genetice, însă această explicație este considerată puțin probabilă pentru schimbări produse într-un interval de doar câteva generații, deoarece modificările genetice la nivelul populației au loc într-un ritm mult mai lent.

Creșterea IQ-ului era considerată, în general, un lucru pozitiv. Scorurile mai ridicate sunt asociate cu un nivel mai mare de educație, accesul la locuri de muncă mai bune și chiar cu o viață mai lungă și mai sănătoasă.

Prin urmare, era de așteptat ca această tendință să continue, chiar dacă într-un ritm mai lent, pe măsură ce societatea se dezvolta.

Apoi, scorurile au început să scadă

În ultimele decenii, însă, mai multe țări europene au raportat scăderi ale scorurilor obținute la testele standardizate de inteligență.

Fenomenul a început să fie numit „efectul Flynn invers”, deoarece reprezintă opusul tendinței observate în cea mai mare parte a secolului XX.

Pentru a afla dacă aceeași schimbare poate fi observată și în Statele Unite, cercetătoarea în științe sociale Elizabeth Dworak a transformat întrebarea în tema lucrării sale de masterat la Northwestern University.

Împreună cu colegii săi, aceasta a analizat rezultatele testelor cognitive obținute de 394.378 de adulți americani, cu vârste între 18 și 90 de ani, în perioada 2006-2018.

Aproape 400.000 de adulți au fost incluși în analiză

Cercetătorii au folosit date din cadrul proiectului Synthetic Aperture Personality Assessment, o platformă online care a colectat răspunsuri de la peste un milion de participanți.

Analiza s-a concentrat asupra celor aproape 400.000 de persoane care au completat întrebări din International Cognitive Ability Resource, un test de inteligență disponibil în regim open-source.

Cercetătorii nu au urmărit doar un singur scor general. Ei au analizat separat mai multe tipuri de abilități cognitive pentru a vedea dacă toate evoluează în aceeași direcție.

Unele forme de gândire au înregistrat scăderi

Printre abilitățile analizate s-au numărat raționamentul matricial, care măsoară recunoașterea tiparelor abstracte și capacitatea de rezolvare a problemelor, precum și seriile de litere și numere, care evaluează raționamentul logic prin identificarea unor secvențe.

A fost analizat și raționamentul verbal, care implică vocabularul și cunoștințele generale, precum și capacitatea de rotație tridimensională, un test al abilității de a vizualiza mental obiecte și de a le manipula în spațiu.

Cercetătorii au calculat, de asemenea, scoruri compozite rezultate din combinarea diferitelor tipuri de sarcini.

Pe parcursul celor 13 ani analizați, rezultatele au fost compatibile cu existența unui efect Flynn invers.

Chiar și cercetătoarea a fost surprinsă de rezultate

Elizabeth Dworak a declarat pentru New York Magazine că rezultatul a surprins-o atât de mult încât a verificat în repetate rânduri codul folosit pentru analiză.

„Am petrecut săptămâni întorcându-mă la tot codul”, a povestit cercetătoarea. Ea a spus că s-a gândit inițial că făcuse o greșeală care ar fi obligat-o să amâne predarea lucrării.

După ce i-a prezentat rezultatele coordonatorului său, acesta i-a confirmat că analiza matematică era corectă.

Scorurile cognitive compozite au scăzut în timp, iar tendința a fost observată în diferite grupe de vârstă, niveluri de educație și atât în rândul femeilor, cât și al bărbaților.

Cele mai accentuate scăderi au fost înregistrate la adulții cu vârste între 18 și 22 de ani și la participanții cu niveluri mai scăzute de educație.

Nu toate abilitățile cognitive au scăzut

Un impuls de electricitate asupra creierului ne face mai puțin egoiști, potrivit unui studiu. Sursa foto Pixabay

Rezultatele nu indică însă o scădere uniformă a tuturor capacităților cognitive.

Scorurile la raționamentul matricial și la seriile de litere și numere au scăzut, în general, în paralel cu scorurile cognitive compozite. Acest lucru sugerează o reducere a performanțelor în anumite forme de raționament abstract și logic.

În schimb, raționamentul verbal a prezentat modificări mult mai mici. Scăderea înregistrată nu a fost suficient de mare pentru a atinge pragul stabilit de cercetători pentru a putea fi considerată un efect Flynn invers semnificativ.

O abilitate a evoluat în direcția opusă

Una dintre abilitățile analizate a avut o evoluție diferită.

Scorurile la testele de rotație tridimensională au crescut pe parcursul perioadei analizate. Aceste teste măsoară capacitatea de a manipula mental obiecte în spațiu.

Creșterea a fost observată pe o mare parte a intervalului de vârstă al adulților analizați.

O posibilă explicație discutată este legată de jocurile video, care ar putea contribui la dezvoltarea anumitor abilități spațiale.

Astfel, rezultatele nu descriu pur și simplu o societate care devine „mai puțin inteligentă”, ci indică schimbări diferite în funcție de tipul de abilitate cognitivă analizată.

Și alte teste au arătat scăderi

Cercetarea nu este singura care a identificat o tendință de scădere a performanțelor la anumite teste.

ACT, test folosit ca alternativă la SAT pentru admiterea la facultate în Statele Unite, a înregistrat o scădere constantă a scorurilor medii în ultimul deceniu. Și rezultatele SAT au avut evoluții descendente.

Un element important este însă momentul în care a început această tendință.

Scăderea performanțelor cognitive analizate a început cu mult înainte ca inteligența artificială generativă să devină disponibilă pe scară largă, fie ca instrument de lucru, fie ca posibil mijloc de fraudare a testelor.

Nici pandemia nu explică fenomenul

Tendința a început, de asemenea, înainte de pandemia de COVID-19.

Prin urmare, nici perioada de izolare și nici infecția cu virusul nu pot explica singure schimbarea observată în datele analizate.

Un alt moment important este sfârșitul anilor 2000, când utilizarea telefoanelor inteligente a început să crească rapid.

De aici apare o altă ipoteză: ar putea schimbarea modului în care oamenii citesc și consumă informația să afecteze anumite forme de gândire?

Telefonul inteligent, una dintre posibilele explicații

Telefoane. Sursa foto: Freepik

James Marriott, editorialist al publicației Times of London, consideră că trecerea de la lectura în format tipărit la consumul de informație pe telefoanele inteligente ar putea contribui la degradarea anumitor abilități intelectuale.

El a susținut că lectura pe hârtie obligă autorul să construiască un argument logic și îl determină pe cititor să urmărească un raționament mai complex.

„Tiparul ne obligă să construim un argument logic pentru un subiect”, a declarat Marriott într-un episod recent al podcastului UnHerd.

În opinia sa, cărțile favorizează „un mod de gândire și de procesare a lumii care este logic, mai rațional, cu informație mai densă și mai provocator din punct de vedere intelectual”.

Această ipoteză nu demonstrează însă că telefoanele inteligente sunt cauza scăderii scorurilor cognitive.

Studiul nu poate spune de ce au scăzut scorurile

Cercetarea realizată de Dworak și colegii săi identifică o schimbare la nivelul populației, dar nu poate stabili cauza acesteia.

Motivul este metodologia folosită. Datele provin din eșantioane repetate de persoane diferite, nu din urmărirea acelorași indivizi pe parcursul mai multor ani.

Prin urmare, cercetătorii pot observa modificări ale performanțelor cognitive la nivelul populației, dar nu pot spune cu certitudine ce anume le-a provocat.

Acest lucru este important și în cazul inteligenței artificiale. Deși AI-ul schimbă rapid modul în care oamenii caută informații, scriu, rezolvă probleme sau învață, datele analizate nu permit stabilirea unei legături cauzale între utilizarea AI și scăderea scorurilor cognitive.

Inteligența nu pare să evolueze într-o singură direcție

Rezultatele publicate în revista Intelligence sugerează, în schimb, că schimbările cognitive din ultimii ani sunt mult mai complexe decât o simplă creștere sau scădere generală a inteligenței.

Unele forme de raționament au înregistrat scăderi, în timp ce abilitățile de orientare și manipulare spațială s-au îmbunătățit.

Ceea ce se poate spune, pe baza datelor disponibile, este că anumite capacități cognitive ale populației par să se schimbe. Cât de extinse sunt aceste transformări și cât de importante vor deveni pe termen lung rămâne însă necunoscut.

Este posibil ca schimbarea unor abilități în detrimentul altora să reflecte, cel puțin parțial, adaptarea la o societate din ce în ce mai dinamică și la un mediu informațional radical diferit de cel în care s-au format generațiile anterioare.