ING și vocea autentică a românilor. Despre cum românii învață să se asculte

Noua campanie de brand semnată de ING Bank se numește „Liber să tot fii”. (sursă foto: ING România)

Un studiu recent realizat de ING Bank, în parteneriat cu experți în cercetare și antropologie, analizează în profunzime influența „gurii lumii” asupra felului în care românii își manifestă libertatea personală, iau decizii financiare și își urmează aspirațiile. Rezultatele cercetării au inspirat noua campanie de brand a ING Bank, „Liber să tot fii”. Ceea ce reprezintă un demers care valorizează autenticitatea, curajul și armonizarea glasului interior cu ecoul societății din jur.

Din acest studiu reiese faptul că 65% dintre tineri simt că opiniile negative le influențează libertatea de a alege o meserie. De asemenea, unul din doi români nu a avut parte de sprijin atunci când și-a dorit să devină antreprenor. Iar doar 1 din 5 tineri alege să nu țină cont de părerea altora pentru a urma calea antreprenoriatului.

În ADN-ul ING

În cadrul conferinței de presă realizată cu ocazia lansării studiului și a noii campanii marca ING, Diana Mihai, Head of Marketing, a declarat că: „Dacă ne uităm la brand-ul ING, libertatea e în ADN-ul nostru. E ceva de care vorbim și în România, ceva de care vorbim și în afară. Vorbim de această libertate de a experimenta, de a face lucruri noi, de a face lucrurile care contează pentru tine. Însă, acest studiu ne arată că definiția libertății este diferită în România față de Europa de Vest, de exemplu. Noi ce-am descoperit atunci când am vorbit cu consumatorii e că libertatea la noi e un pic diferită de cea din filme”, a explicat ea.

„Câteodată, mai ales în filmele americane, vezi cum este foarte ușor, fără bariere, faci ce vrei, când vrei, cum vrei. La noi, ne-am dat seama, de fapt, că nu e chiar atât de ușor. Sunt câteva bariere. Și ce e important e că libertatea la românii este mult mai mult și despre exprimare, despre cum putem să ne spunem punctul de vedere, despre cum putem să fim autentici, despre cum putem să fim asumați. Dar există o barieră importantă în vocea lumii. Și uneori, acea voce e în capul nostru. Deci, unul din consumatori chiar spunea în capul meu câteodată sunt două voci. Vocea mea, care îmi spune ce vreau, cu care-mi exprim valorile, și vocea pe care îmi imaginez că o au ceilalți, fie că sunt părinții, vecina, colegul, șeful, partenerul. Dar avem aceste două voci în cap și e important să știm asta”, a completat Diana Mihai.

„Liber să tot fii"

Iar studiul recent lansat scoate în evidență tocmai cele subliniate de către Head of Marketing ING România. De exemplu, unul din doi români s-a gândit la părerea altora, a simțit presiune și lipsă de sprijin sau a fost descurajat de cei din jur atunci când a luat decizii legate de profesia pe care să o aleagă. În acest fel, vocea lumii are un impact în alegerile importante din viață și poate să se manifeste într-un mod pozitiv sau negativ. Rezultatele studiului vin în contextul lansării platformei de brand „Liber să tot fii", un manifest pentru libertatea de a trăi fără teama de judecata celorlalți, o campanie care își propune să încurajeze și mai mulți oameni să facă alegeri aliniate propriilor aspirații.

În ciuda impactului vocii lumii, mulți români aleg să își urmeze propria cale sau să își păstreze neutralitatea față de opiniile celorlalți. Din același studiu mai reiese și că 42% dintre români declară că au luat propriile decizii atunci când și-au ales profesia, în timp ce, în cazul antreprenoriatului, doar 38% nu au ținut cont de părerile celor din jur. „E o libertate extrem de importantă și din punct de vedere economic și pentru noi ca și dezvoltare și e unul dintre locurile în care gura lumii se simte cel mai mult. Pentru că antreprenorii, de fapt, au avut multe nu-uri sau multe nu-așa-uri, în loc de încurajări. Și vrem să schimbăm asta”, a mai spus Diana Mihai.

Antreprenorii în „gura lumii”

Jumătate dintre românii care și-au dorit să devină antreprenori nu au primit sprijin sau au ținut cont de opiniile altora. Procentul este însă notabil mai mare în cazul generației 18-24 de ani, cu 64% dintre tineri care declară că nu au avut parte de susținere în decizia de a deveni antreprenori. Prin urmare, doar unul din cinci (19%) reprezentanți ai acestei grupe de vârstă alege să nu țină cont de părerea altora pentru a urma calea antreprenoriatului.

Potrivit studiului Unlock, vocea lumii în România se aude diferit în funcție de generație sau regiune geografică și poate să taie aripi sau să încurajeze. Generația 35-44 de ani, de exemplu, a avut parte de mai multe încurajări atunci când a ales antreprenoriatul, cu 39% care declară că au primit răspunsuri pozitive, comparativ cu 27% în cazul altor grupe de vârstă. Mai mult, 1 din 2 români antreprenori din această generație a luat această decizie indiferent de opinia celor din jur.

Un studiu relevant pentru români, despre români

La nivel regional, locuitorii din București și Ardeal au parte de mai mult sprijin atunci când devin antreprenori (31% în București și 32% în Ardeal), însă gura lumii este în continuare puternică. Cel mai mare grad de rezistență este înregistrat în Muntenia, unde mai mult de jumatate dintre români spun că au fost descurajați sau nu au avut parte de sprijin când au ales să meargă pe cont propriu. Cu toate acestea, 38% dintre munteni au ales să nu țină cont de gura lumii, însă aproape un sfert dintre ei (24%) au făcut ce au spus ceilalți. Cel mai mare procent de antreprenori care ignoră opiniile negative este înregistrat însă în București, cu 44% dintre respondenți care aleg să facă așa cum vor ei.

„Informațiile acestea le-am extras din ultimul studiu pe care l-am făcut pe tema asta. După ce am văzut cât de importantă este gura lumii, ne-am uitat la cât de mult impactează în deciziile pe care le iau oamenii. Una dintre ele este decizia a te apuca de antreprenoriat. Antreprenoriatul este un vis foarte frumos al românului în general. Românii au foarte multe idei și ar vrea să le pună în practică. Și de multe ori, și istoria recentă ne spune asta, cei care au dorit să-și realizeze visul au plecat în altă parte, au căutat alt loc sub soare unde să poată să fie liber”, a detaliat Adina Vlad, Managing Partner Unlock Research.

6 din 10 tineri au simțit că alegerea meseriei nu stă doar în puterea lor

Opiniile negative și lipsa de sprijin au un efect mai mare asupra tinerilor cu vârste între 18 si 24 de ani. Conform studiului menționat, 65% dintre ei s-au gândit la cum vor fi percepuți de ceilalți, au simțit presiune din partea celor din jur că așa se fac lucrurile, nu cum își doresc ei, au simțit o lipsă de sprijin (moral sau financiar) sau au fost criticați și descurajați atunci când au ales o profesie. Doar 31% dintre tineri au simțit că au totuși parte de susținerea celor din jur atunci când și-au ales o meserie.

Ecoul vocilor din exterior s-a resimțit și la nivelul alegerilor: 23% dintre tinerii cu vârste între 18 și 24 ani au făcut așa cum le-au spus ceilalți, în timp ce doar 30% au ales ce și-au dorit. Restul tinerilor au luat în considerare atât opiniile celor din jur, cât și propriile planuri atunci când au ales domeniul în care să profeseze. La polul opus, generația millenials cu vârste între 35-44 de ani declară că a primit sprijin în alegerea meseriei în proporție de 39%, dar și atunci când au ales o schimbare a traiectoriei profesionale. Mai mult, generația 35-44 ani este cea mai independentă de vocea lumii, cu peste jumătate dintre respondenți care au făcut așa cum și-au dorit în alegerea profesiei.

În București, vocea interioară este mai importantă, cu unul din doi bucureșteni care declară că nu au ținut cont de părerile celorlalți atunci când și-au ales meseria. La nivel regional, oamenii din Muntenia au resimțit lipsa de sprijin într-un procent mai mare (53%), în timp ce Moldova pare să fie cea mai echilibrată când vine vorba despre susținerea sau lipsa de susținere pentru deciziile importante legate de alegerea carierei: aici, 47% au simțit lipsă de sprijin, iar 41% s-au bucurat de încurajări și ajutor din partea celor din jur.