În plină pandemie cu COVID-19, în care omenirea pretinde că se luptă pentru salvarea vieților, Olanda escaladează o nouă culme a crimei împotriva umanității, care l-ar face mândru pe Hitler.

Cu mai bine de 20 de ani în urmă, Curtea Supremă din Olanda a aprobat sinuciderea asistată a unei femei căzute pradă disperării din cauza morții copiilor săi.

Astfel că hotărârea de marți, 21 aprilie, a aceleiași Curți, de a aproba explicit eutanasirerea forțată a pacienților bolnavi de demență, dacă aceștia au solicitat să fie uciși înainte de a-și fi pierdut discernământul.

Iată ce arăta știrea Reuters:

„Curtea Supremă a Olandei a hotărât că doctorii pot efectua în mod legal eutanasierea persoanelor cu demență avansată, care anterior și-au exprimat dorința aceasta în scris, chiar dacă acum ele nu mai pot confirma din cauza bolii.”

Și agenția de presă continuă:

„Hotărârea este una crucială în legislația olandeză privind eutanasia, care până acum impunea ca pacienții să își confirme solicitarea eutanasierii. Acest lucru nu a fost considerat posibil pentru bolnavii cu incapacitate mentală precum cei suferinzi de demență avansată.”

„Un doctor poate pune în aplicare o solicitare (prealabilă) scrisă de eutanasiere în cazul persoanelor cu demență avansată”, arată Curtea Supremă a Olandei în sumarul deciziei.

Ceea ce Reuters a omis să prezinte – și Curtea Supremă a considerat irelevant – este că în cazul în speță era vorba despre o femeie care s-a luptat pentru a nu fi ucisă.

Știrea nu menționează nici faptul că doctorul a sedat femeia înainte de a începe procedura de eutanasiere a acesteia, și că același doctor a cerut membrilor familiei să o imobilizeze pe femeia care se zbătea, pentru a-i putea administra injecția letală.

Mai mult, pacienta menționase în instrucțiunile scrise anterior că dorea să decidă „când” a sosit momentul să fie ucisă – ceea ce nu s-a mai întâmplat.

„Alegerea” finală i-a aparținut unui doctor și familiei, încălcând cererea pacientei.

Decizia Curții Supreme duce „legislația morții” în Olanda „pe noi culmi de progres și civilizație”. Aceasta permitea deja infanticidul, eutanasia comună a cuplurilor căsătorite, uciderea bolnavilor mental, eutanasia legată de prelevarea de organe pentru transplant și injecția letală aplicată persoanelor cu handicap.