Aud din ce în ce mai des formula că suntem în război, iar medicii care își dau demisia sau intră în concediu medical trebuie considerați dezertori. Eu nu cred că este deloc așa.
În primul rând nu suntem în război, iar paralela dintre un soldat ce părăsește linia fronutlui și un medic care intră în concediu, semnul de egalitate cu rezultat „dezertor”, este doar o metaforă.
De care mai-marii zilei abuzează cu inconștiența politicianului pe care SPP îl protejează și de viruși. Situațiile de dezertare în cazul soldaților, și de malpraxis în cazul medicilor, sunt cele prevăzute de lege, nu de declarațiile sforăitoare de la televizor.
Dar să presupunem că un medic este ca un soldat aflat pe linia frontului. Cum ați aprecia situația în care, în cazul unui atac chimic, soldații nu ar avea măști de gaze? Sau să li se ordone un atac la baionetă și să li se dea o coadă de mătură pe post de armă. I-ați mai numi comandanți pe cei care ar da asttfel de ordine? Eu cred că nu.
După cum cred că inconștiența cu care a fost tratată aprovizionarea cu materiale de protecție ne pune în situația pe care am evocat-o încă de acum două luni, de a avea spitale fără medici! Care fie s-au infectat, fie au fost infectați. Motivul principal – lipsa materialelor de protecție.
Și ca să fiu foarte exact, nu trebuie să uităm că stocurile de materiale de protecție erau zero la începutul anului. Din neglijența fostei, dar și a actualei guvernări. Nu trebuie să uităm că niște băieți deștepți cu carnete de partid încearcă să speculeze nenorocirea oamenilor și să vândă măști și halate la prețuri de coșciug.
Concluzia mea este una singură: trebuie să le cerem medicilor să-și facă datoria, dar suntem obligați să le dăm măști, halate, camere de decontaminare, nu să le recomandăm să se spele pe mâini și să le facem dosare penale!
Recomandările noastre
