Impozitele pe proprietate explodează din 2026. Ce schimbă noua lege și cât vor plăti românii pentru apartamentele vechi și noi

Impozit proprietate. Sursă foto: Freepik

Începând cu 1 ianuarie 2026, impozitele pe proprietate pentru persoanele fizice vor crește semnificativ, ca urmare a modificărilor aduse Legii taxelor locale, act normativ care a fost trimis miercuri la promulgare.

Noile prevederi schimbă fundamental modul de calcul al impozitului pe locuințe și elimină mai multe facilități care au funcționat ani la rând, inclusiv reducerile acordate pentru apartamentele din blocuri vechi de peste 30 sau 50 de ani.

Efectul cumulat al acestor modificări va fi resimțit de majoritatea proprietarilor de locuințe, indiferent dacă vorbim despre apartamente noi sau despre cele construite în perioada comunistă. În anumite situații, impozitul anual poate crește chiar și de trei ori față de nivelul actual.

Baza de calcul a impozitului crește cu peste 150%

Elementul-cheie care determină scumpirea impozitelor este majorarea semnificativă a bazei de calcul. Dacă în 2016 valoarea impozabilă standard era de 1.000 de lei pe metru pătrat, din 2026 aceasta va ajunge la 2.677 de lei pe metru pătrat, potrivit noii legi.

Această ajustare reflectă indexarea cu inflația acumulată în ultimul deceniu și va fi aplicată uniform la nivel național. Deși primăriile vor continua să stabilească efectiv impozitul datorat, ele vor fi obligate să raporteze calculul la această bază mult mai mare.

Adrian Vascu, fost președinte al Asociației Naționale a Evaluatorilor Autorizați din România (ANEVAR) și fondator al companiei Veridio, explică mecanismul care face inevitabilă creșterea taxelor.

„Astfel, în 2016, baza era 1.000 de lei pe metru pătrat. Din 2026, va fi de 2.677 lei pe metru pătrat. Cota de impozitare se selectează de către primării din intervalul 0,08% – 0,02%. Noua prevedere legislativă nu permite însă adoptarea unor cote mai reduse decât cea din anul precedent. Astfel, creșterea bazei de impozitare va conduce automat la creșterea impozitului”, a explicat Vascu pentru HotNews.

Cu alte cuvinte, chiar dacă administrațiile locale ar dori să atenueze impactul asupra populației, legea nu le mai permite să scadă cotele aplicate.

Dispar reducerile pentru apartamentele vechi

Una dintre cele mai importante modificări este eliminarea reducerilor de impozit acordate în funcție de vechimea clădirii. În forma actuală a Codului fiscal, proprietarii de apartamente din blocuri mai vechi de 30 sau 50 de ani beneficiază de valori impozabile mai mici, tocmai pentru a reflecta gradul de uzură al imobilelor.

Această diferențiere dispare complet din 2026. Indiferent dacă apartamentul se află într-un bloc nou sau într-un imobil construit în anii ’60 sau ’70, valoarea impozabilă va fi aceeași.

„În forma anterioară a Codului fiscal, existau niște reduceri ale valorii impozabile pentru clădiri mai vechi de 30 de ani, respectiv 50 de ani. Eliminând aceste reduceri, valoarea impozabilă a apartamentului este aceeași indiferent de vechimea acestuia”, a explicat Adrian Vascu.

Această schimbare afectează în mod direct locuințele din blocuri cu peste trei etaje și mai mult de opt apartamente, unde impozitul era, până acum, considerabil mai mic.

Cât va crește concret impozitul pentru un apartament obișnuit

Pentru a înțelege impactul real al noii legi, este esențial să ne uităm la exemple concrete de calcul.

În cazul unui apartament cu vechime sub 30 de ani, situat într-un bloc cu mai puțin de trei niveluri și mai puțin de opt apartamente, impozitul va crește de aproximativ 1,8 ori. Dacă proprietarul a plătit în 2025 un impozit de 170 de lei, din 2026 suma va ajunge la circa 306 lei.

Pentru același apartament, dar situat într-un bloc vechi de peste 30 de ani, cu mai mult de trei etaje și peste opt apartamente, creșterea este mai abruptă. Impozitul va fi de aproximativ 2,3 ori mai mare, ajungând la circa 391 de lei.

Cea mai mare majorare se va aplica apartamentelor din blocuri cu o vechime de peste 50 de ani. În aceste cazuri, impozitul poate crește de aproape trei ori. Un proprietar care plătește în prezent 170 de lei ar putea ajunge, din 2026, la un impozit anual de aproximativ 510 lei.

Ce se întâmplă cu clădirile nerezidențiale deținute de persoane fizice

Legea menține un regim distinct pentru clădirile nerezidențiale aflate în proprietatea persoanelor fizice. Este vorba despre imobile folosite pentru activități economice, nu pentru locuit, cum ar fi spațiile comerciale, birourile, cabinetele profesionale, atelierele sau depozitele.

În aceste cazuri, valoarea impozabilă va continua să fie stabilită pe baza unor rapoarte de evaluare realizate de evaluatori autorizați. Sistemul nu se schimbă, însă presiunea fiscală rămâne ridicată, mai ales în contextul în care cotele de impozitare nu mai pot fi reduse față de anul precedent.

Clădirile agricole, printre cele mai afectate

Un efect mai puțin discutat, dar extrem de important, vizează clădirile agricole. Noua lege elimină cota fixă de impozitare de 0,4% care se aplica până acum acestui tip de construcții.

În lipsa unei distincții clare între clădirile agricole și celelalte clădiri nerezidențiale, iar în condițiile în care cotele nu pot fi diminuate, impozitele pentru aceste imobile vor crește semnificativ.

„Dacă nu se mai face distincție între clădiri agricole și alte clădiri nerezidențiale, iar cotele de anul trecut nu pot fi micșorate, pentru clădirile agricole va urma o creștere a impozitelor de cel puțin 2-2,5 ori, indiferent de proprietar”, avertizează Adrian Vascu.

Lovitură dură pentru firmele care dețin locuințe

Una dintre cele mai abrupte creșteri de impozit va afecta clădirile rezidențiale aflate în proprietatea persoanelor juridice. Este vorba despre locuințe de serviciu, apartamente puse gratuit la dispoziția angajaților sau blocuri de locuințe închiriate ca spații de locuit.

Din 2026, aceste clădiri vor fi reclasificate ca nerezidențiale și vor fi impozitate ca atare. Consecința este o majorare de aproximativ cinci ori a impozitului anual.

„Pentru clădirile rezidențiale aparținând persoanelor juridice impozitul poate crește de circa 5 ori, prin mutarea cotei de la 0,2% la 1%”, explică fostul președinte ANEVAR.

Această schimbare riscă să se reflecte ulterior în creșterea chiriilor sau în reducerea numărului de locuințe de serviciu oferite de companii.