Fostul președinte Ion Iliescu, a scris pe blogul personal, o postare în care vorbește despre parcursul României de la totalitarism la președinția Consiliului Uniunii Europene. El a adăugat că demnitatea de eurodeputat este o „împlinire pentru cariere politice exemplare”.
„Este drumul parcurs de naţiunea noastră în cele trei decenii scurse de la Revoluţia Română din decembrie 1989. Poate că unora li se pare că ne-a luat prea mult timp să ajungem aici. Timpul istoric ne spune altceva. Este o realizare incredibilă pentru poporul român, după o schimbare radicală de sistem politic şi economic, în condiţii de instabilitate geo-politică, de reaşezare a raporturilor de forţe la nivel global. Ea a fost posibilă în primul rând prin acceptarea de către cetăţenii români a costurilor economice şi sociale ale tranziţiei, şi îmi place să cred că manifestările de joi seara, de la Ateneul Român, au fost, înainte de orice, un omagiu adus simplilor cetăţeni, care au făcut posibilă împlinirea acestui proiect naţional”, a scris Ion Iliescu.
El a mai spus că evenimentul de la Ateneul Român a fost un omagiu celor care au contribuit la aderarea europeană și euro-atlantică.
„Indiferent de convingerile lor politice şi ideologice, de viziunile lor despre viitorul ţării, despre sisteme de guvernare, au reuşit să se aşeze deasupra lor, şi să construiască un consens în privinţa aderării României la UE şi la NATO. <Consensul de la Snagov> este expresia cea mai luminoasă a politicii acestor ultimi 30 de ani. El a fost operă colectivă, ca şi Unirea, şi dovedeşte că numai prin solidaritate ne putem atinge obiectivele interesului naţional. Se cuvine să ne amintim, acum şi aici, şi de prietenii României, fără de care nu am fi reuşit ce ne-am propus. Este vorba în primul rând de preşedintele Franţei, François Mitterrand, şi de cancelarul Germaniei, Helmut Kohl. Viziunea lor despre viitorul Europei, tenacitatea cu care au urmărit aducerea Estului european fost comunist în rândul familiei europene, ajutorul dat României, rămân un punct de reper în istoria post-comunismului. Este vorba şi de aliaţii noştri americani, care, prin Parteneriatul Pentru Pace, au oferit României nu doar perspectiva aderării la NATO, ci şi garanţii de securitate, care ne-au ajutat în procesul de aderare”
„Acest proiect s-a încheiat joi, simbolic, la Ateneul Român. Pentru România trebuie să înceapă un nou capitol: cel al integrării europene. Adică un nou proiect, în care ţara noastră să contribuie pe deplin, cu idei şi soluţii, la reforma Uniunii, la progresul ei. Ar fi trebuit să ne definim, deja, profilul nostru, ca ţară, în concertul european. Preşedinţia prin rotaţie a Consiliului European ne pune la încercare capacitatea administrativă, viziunea politică şi solidaritatea, ca naţiune. Vom vedea care ne sunt punctele tari, care ne sunt slăbiciunile. Sper că vom realiza, în sfârşit, că nu confruntarea, ci consensul, face lucrurile să progreseze în sensul dorit de noi, toţi. România nu este nici eurosceptică, acum, şi nici deziluzionată de aderare. Este doar realistă, s-a maturizat, politic şi social, abordează critic realitatea, şi asta este bine. Va rămâne susţinătoare a proiectului european atâta vreme cât el va genera bună guvernare, prosperitate, va reduce decalajele de dezvoltare şi polarizarea economică şi socială. Criza prin care trece acum Uniunea nu are cum să nu aibă ecouri şi în România. Dar putem alege să fim parte a soluţiei pentru problemele Uniunii, şi nu generatori de noi probleme, cum este cazul Brexitului. Pentru asta noua generaţie de politicieni din România trebuie să dovedească responsabilitate şi angajament în slujirea interesului public şi a binelui comun. Uniunea Europeană nu poate fi ţap ispăşitor pentru neputinţele noastre, pentru eşecurile noastre, pentru egoismul şi iresponsabilitatea unora sau altora dintre liderii politici, de la Bucureşti sau de la Bruxelles”.
„Criza proiectului european, reală, este înainte de toate, o criză a democraţiei. Şi nu poate fi rezolvată cu măsuri de forţă, cu reducerea la tăcere a vocilor critice, cu etichetarea celor care au o altă viziune despre Uniune şi despre problemele ei. Un populism nu poate fi combătut tot cu un populism, fie el şi de sens opus. Iar reforme de genul Europa cercurilor concentrice nu pot creşte susţinerea cetăţenilor pentru Europa. Cred că a venit vremea să ne întoarcem la politică, să ne vindecăm de iluzia ”tehnocrată”. Pentru că politicul poate fi controlat democratic de popor, tehnocraţii, nu, ei nu-şi asumă erorile şi deciziile greşite, nu răspund în faţa nimănui. Spun aceste lucruri şi pentru că urmează alegerile europene, altă încercare pentru preşedinţia României. Demnitatea de europarlamentar nu este, nu poate fi, o recompensă pentru nişte politicieni, sau clienţi ai lor, ci o împlinire pentru cariere politice exemplare, în slujba cetăţenilor şi a naţiunilor europene. Este momentul ca elitele politice să se întâlnească din nou cu cetăţenii, pe agenda publică, şi cu un proiect comun, acela al integrării europene, de care să se bucure toţi membrii Uniunii”, a mai scris Ion Iliescu pe blog.
Recomandările noastre
