Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Lupta PSD-ului cu Ilie Bolojan, care a agitat la maximum spiritele, pare că decantează primele concluzii mai clare. Deci nu doar că pot constitui o bază de analiză, odată emoția consumată, dar pot fi și orientative pentru evoluții pe termen mai lung. Unul dintre slide-urile prezentării Agenției de Rating Politic notează, pe un ton grav: „Nehotărâții au intrat în joc, activați de criza politică”, sugerând un punct de inflexiune. Cifrele arată, mai degrabă, că „nehotărâții” indică plafonarea generală a liderilor, creșterile de moment fiind insule într-un context marcat de fragmentare și apatie.
Încrederea în Bolojan și Simion, în rândul nehotărâților, seamănă cu o împotmolire pe termen lung, în ton cu epuizarea generală
Este, totuși, de remarcat că, după un conflict cu linii de demarcație atât de clare, în narațiunea confruntării dintre „cei răi” și „cei buni”, încrederea în rândul nehotărâților este atât de diferită față de încrederea generală. Pentru Ilie Bolojan, de la 29%, încredere la nivelul întregii populații (deși și aici s-a purtat o discuție legată de metoda aleasă pentru eșantionare), încrederea în rândul nehotărâților este de 21%. Iar pentru George Simion, față de 35%, încrederea la nivelul întregii populații, încrederea în rândul nehotărâților este de 22%. Este o frână în raport cu prima interpretare optimistă, privind modul în care criza a dus creșteri și pierderi de încredere pentru liderii implicați.
Intrând în analiza încrederii pe bazine electorale, vedem că evoluția încrederii pentru Ilie Bolojan se suprapune peste energizarea la maximum a bazinului USR: 91% dintre useriști au încredere în liderul PNL, față de doar 77% dintre votanții PNL. În mod normal, ar fi fost de așteptat ca liberalii să aibă un nivel de încredere de peste 91%.
În ceea ce îl privește pe George Simion, faptul că încrederea în rândul votanților PSD este de 29%, sub nivelul de încredere în populația generală, de 35%, duce cu gândul că acesta este punctul maxim al presiunii pe care AUR o poate genera asupra PSD (contrar narațiunii pierderii continue de electorat de către PSD). Cam aceasta este imaginea după cea mai importantă criză a momentului: PNL-USR au atins un plafon, maxim de o treime din voturi, iar AUR stă pe cealaltă treime, cu un nucleu PSD solid, între 17% și 20%.
Fragmentare și neclaritate în rândul PNL. Susținerea limitată pentru anticipate arată această dispoziție generală
Acesta este, într-adevăr, un punct de inflexiune în dinamica post-criză pentru bazinul USR-PNL. De aici încolo, evoluția va merge, mai greu în sus. Nu doar că datele privind sentimentul general sunt pesimiste, dar la acest 33% (22,4% – PNL plus 10,5% – USR) s-a ajuns într-un punct de maximă tensiune. Agenda se schimbă: vorbim despre nevoia de soluții negociate, despre un acord, despre un tip de înțelegere, fie condiționată, fie necondiționată.
După hărmălaia generală care a polarizat, aducând fiecare segment electoral la un vârf de mobilizare, de acum încolo, logica nu poate fi decât de administrare. Iar asta înseamnă luptă de tranșee și erodare. În plus, perspectiva beneficiului electoral și politic prin alegeri anticipate este un argument al liderilor PNL-USR care nu se reflectă deloc în poziționarea generală a susținătorilor celor două partide. Doar 34% dintre votanții USR și doar 18% dintre votanții PNL văd alegerile anticipatele drept o soluție. Paradoxal, refacerea coaliției PSD-PNL-USR-UDMR este văzută ca soluție de mai mulți liberali - 28%, decât cei care consideră alegerile anticipate o rezolvare.
Punctul pe care PSD aproape l-a câștigat. Întrebarea este ce face cu el?
Sorin Grindeanu întreba retoric, în ultima apariție la Digi24, „Care reforme?”, referindu-se la lipsa unor măsuri de reformă în guvernul Bolojan. La capătul unei lupte politice care a consumat toate energiile în ultimul an, acesta este singurul argument pe care PSD îl poate câștiga cu adevărat. Și aici, prin cei câțiva miniștri pe care i-a avut în guvern, cea mai vizibilă figură, ministrul Sănătății (care a fost măsurat inclusiv în sondajul ARP), poate câștiga mai mult chiar decât oscilația redusă de acum din interiorul bazinului de susținători de până la 20%, asupra căruia încă deține monopolul.
Discuția despre reforme este însă complicată. Nu doar că majoritatea politicienilor au puțină tracțiune reală când vine vorba despre credibilitatea acestui discurs, dar scepticismul public general lasă fără suport orice lider care nu reușește rapid sau care nu apare clar onest. Iar aici, într-adevăr, nici guvernarea Bolojan nu a reușit. Diferența de încredere pentru principalii lideri politici, între populația generală și nehotărâți, are ca una dintre cauze și această imagine generalizată asupra tuturor politicienilor: că nu reușesc să schimbe lucrurile în bine. Inclusiv în rândul bazinului PNL-USR, dincolo de polarizarea tradițională cu PSD, există nemulțumirea că reformele nu s-au produs.
Recomandările noastre
