Justitie
ÎCCJ, decizie așteptată azi în dosarul restanțelor salariale. Miza este de 4,8 miliarde de lei
ICCJ / sursa foto: arhiva EvZ
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) este așteptată să pronunțe joi, 8 octombrie, decizia definitivă în procesul dintre instanța supremă, pe de o parte, și Guvern și Ministerul Finanțelor, pe de altă parte, privind plata drepturilor salariale restante ale magistraților.
Pronunțarea vine după șase amânări și la o zi după ce Curtea Constituțională a respins sesizarea Executivului privind existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și ÎCCJ.
Miza financiară a litigiului este estimată la aproximativ 4,8 miliarde de lei. Suma reprezintă drepturi salariale restante rezultate în urma unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. Decizia ÎCCJ este importantă atât pentru magistrații care dețin titluri executorii neachitate, cât și pentru impactul pe care o eventuală obligație definitivă de plată l-ar putea avea asupra bugetului de stat.
Procesul a ajuns la ÎCCJ după decizia Curții de Apel București
Litigiul se află în faza de recurs, după ce Curtea de Apel București a admis, pe 5 mai 2026, acțiunea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Prin hotărârea primei instanțe, Guvernul și Ministerul Finanțelor au fost obligate să asigure fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale restante ale magistraților, inclusiv prin rectificare bugetară.
CAB a stabilit că obligațiile trebuie executate în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii. Pentru întârziere, instanța a prevăzut penalități de 1% pentru fiecare zi, precum și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.
Guvernul și Ministerul Finanțelor au contestat soluția și au formulat recurs, dosarul ajungând astfel la ÎCCJ.
De ce a contestat Guvernul obligația de plată
Executivul a susținut că o instanță de judecată nu poate obliga Guvernul să aloce fonduri suplimentare prin rectificare bugetară. În timpul procesului, reprezentanții Guvernului au cerut inclusiv sesizarea Curții Constituționale și a Curții de Justiție a Uniunii Europene.
În iulie, premierul interimar Ilie Bolojan a sesizat CCR cu privire la un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvern și ÎCCJ.
Argumentul Executivului a fost că instanța s-ar fi substituit puterii executive și legislative în domeniul elaborării și executării bugetului de stat. Potrivit Guvernului, stabilirea și repartizarea fondurilor bugetare intră în atribuțiile autorităților executive și legislative.
CCR a respins sesizarea Guvernului
Curtea Constituțională a respins miercuri, 7 octombrie, sesizarea formulată de Ilie Bolojan privind conflictul juridic dintre Guvern și ÎCCJ.
Potrivit informațiilor publice prezentate după decizie, CCR a considerat sesizarea inadmisibilă. Demersul Executivului urmărea contestarea efectelor unei hotărâri judecătorești în cadrul procedurii privind conflictul juridic de natură constituțională.
CCR. Sursa foto: Arhiva EVZ
Decizia CCR nu soluționează însă procesul privind plata restanțelor salariale. Litigiul continuă la ÎCCJ, unde judecătorii trebuie să stabilească dacă hotărârea Curții de Apel București rămâne definitivă sau dacă recursul Guvernului și al Ministerului Finanțelor va fi admis.
Înalta Curte a salutat decizia CCR și a susținut că disputa privind plata drepturilor salariale trebuie soluționată în cadrul procesului aflat pe rolul instanței supreme.
De unde provin cele 4,8 miliarde de lei
Restanțele salariale au legătură cu majorări de venituri stabilite în urma unor hotărâri judecătorești. În 2023, Înalta Curte și Parchetul General au decis majorarea salariilor judecătorilor și procurorilor cu 25%, cu aplicare retroactivă începând din 2018, în urma unor decizii ale instanțelor.
O parte dintre drepturile rezultate din aceste recalculări nu a fost achitată integral, în contextul constrângerilor bugetare și al deciziilor succesive privind plata obligațiilor.
Pentru anul 2026, valoarea drepturilor salariale aflate în discuție a fost estimată de Executiv la aproximativ 4,8 miliarde de lei, echivalentul a aproape 1 miliard de euro.
Șase amânări ale pronunțării
ÎCCJ a amânat de șase ori pronunțarea soluției în acest dosar. Ultima amânare a fost decisă la 17 septembrie, când instanța a stabilit ca pronunțarea să aibă loc pe 8 octombrie.
Decizia de joi va clarifica dacă hotărârea Curții de Apel București privind asigurarea fondurilor pentru plata restanțelor salariale rămâne definitivă.
În cazul menținerii soluției CAB, obligația Guvernului și a Ministerului Finanțelor de a asigura fondurile va deveni definitivă, în condițiile stabilite de instanță. În schimb, admiterea recursului Executivului ar modifica situația juridică rezultată din hotărârea primei instanțe.
Ce urmează după decizia ÎCCJ
Pronunțarea ÎCCJ este așteptată într-un context în care disputa dintre autorități a depășit problema strict salarială. Dosarul ridică și problema limitelor intervenției instanțelor în materia execuției bugetare, precum și a modului în care sunt puse în aplicare hotărârile judecătorești prin care statul este obligat la plata unor drepturi.
Pentru bugetul de stat, miza imediată este reprezentată de suma de aproximativ 4,8 miliarde de lei. Pentru magistrați, decizia poate determina dacă drepturile salariale restante vor trebui achitate în condițiile stabilite de Curtea de Apel București.
