Horațiu Potra. Sursă foto: captură video
Din cuprinsul articolului
Horațiu Potra rămâne în arest preventiv după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a respins contestația formulată împotriva deciziei Curții de Apel București prin care a fost menținută măsura preventivă. Hotărârea este definitivă și vizează dosarul în care acesta este acuzat de acțiuni împotriva ordinii constituționale.
Horațiu Potra rămâne în arest preventiv
Înalta Curte a respins contestația ca nefondată și a menținut hotărârea instanței inferioare privind arestul preventiv.
„Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de inculpatul Potra Horaţiu împotriva încheierii din 27 aprilie 2026 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală, în dosarul nr.6008/2/2025/a3. Obligă contestatorul - inculpat la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat” se arată în decizia luată miercuri de ICCJ. Decizia este definitivă.
Curtea de Apel București stabilise în 27 aprilie că arestul preventiv este legal și temeinic, menținând măsura până la o nouă verificare, dar nu mai mult de 30 de zile.
Horațiu Potra a fost prins în Dubai
Prins în Dubai în septembrie 2025, Horaţiu Potra a fost de acord să fie adus în ţară, motiv pentru care procedurile s-au derulat repede. În caz contrar, acestea ar fi putut dura mai mult, având în vedere că nu există acord de extrădare cu Emiratele Arabe. El a fost adus în ţară în 20 noiembrie 2025, împreună cu fiul şi nepotul său.
Potra a fost trimis în judecată alături de fostul candidat la Preşedinţie Călin Georgescu şi de alţi 20 de inculpaţi acuzaţi că ar fi comis infracţiuni grave pentru destabilizarea României.
Horațiu Potra. Sursă foto: captură video
Ce acuzații i se aduc în dosar
În rechizitoriu, procurorii au consemnat că, în contextul deciziei Curții Constituționale a României din 6 decembrie 2024, prin care au fost anulate alegerile prezidențiale, în dimineața zilei de 7 decembrie 2024, Călin Georgescu s-a întâlnit, la un complex de echitație din Ciolpani, județul Ilfov, „în condiții de clandestinitate”, cu mercenarul Horațiu Potra. Ancheta arată că acesta activa în zone de conflict internațional și desfășura activități de recrutare și instruire cu caracter paramilitar, sprijinindu-l pe Georgescu atât în campania electorală, cât și anterior, în etapa de pregătire a acesteia.
Procurorii au mai arătat că, în cadrul întâlnirii de la Ciolpani, Georgescu și Potra ar fi discutat un plan potrivit căruia mercenarul, împreună cu persoane din anturajul său cu pregătire militară, ar fi urmat să desfășoare „acțiuni violente cu caracter subversiv”, cu scopul de a deturna manifestațiile pașnice din acea perioadă.
„Strategia urmărea, prin contagiune emoțională și comportamentală, dublată de manipularea emoțiilor colective, în contextul unui moment de maximă tensiune socială, schimbarea ordinii constituționale ori îngreunarea sau împiedicarea exercitării puterii de stat”, au precizat anchetatorii.
Aceștia au mai menționat că, prin acțiunile sale, inclusiv prin contactarea liderului unei organizații radical-naționaliste și transmiterea unui îndemn „alarmist și potențial manipulator” către susținători privind continuarea votului, Georgescu ar fi întreținut și consolidat „rezoluția infracțională” a lui Potra.
Gruparea coordonată și armele descoperite
Procurorii au mai susținut că Horațiu Potra ar fi organizat un grup cu structură paramilitară format din 21 de persoane, pe care îl conducea direct, stabilind ca membrii acestuia să se deplaseze către București cu șapte autoturisme, cu scopul de a iniția proteste împotriva autorităților statului. Potrivit anchetatorilor, aceste acțiuni urmau să fie deturnate în manifestări violente, menite să susțină „politica revizionistă” asociată lui Călin Georgescu, vizând împiedicarea exercitării legitime a puterii de stat și reconfigurarea ordinii constituționale prin abaterea de la principiile fundamentale ale statului de drept, ceea ce ar fi generat riscuri majore pentru securitatea națională.
În noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024, forțele de ordine au instituit filtre rutiere în zonele Balotești–Săftica (județul Ilfov), Mănești și Cornești (județul Dâmbovița), precum și în București, oprind și verificând mai multe vehicule. În interiorul acestora au fost descoperite arme albe precum bricege, pumnale, cuțite cu lamă lungă, bastoane telescopice, spray-uri iritant-lacrimogene, obiecte contondente, topoare și cozi de topoare, dar și arme de foc, precum și materiale pirotehnice din categoria celor cu risc ridicat, capabile să producă explozii puternice, cu potențial de a genera distrugeri semnificative, răniri grave și pierderi de vieți omenești.
În concluziile lor, procurorii care au trimis în judecată cei 22 de inculpați au arătat că faptele investigate au avut ca efect imediat punerea în pericol a securității naționale, prin crearea unei amenințări la adresa ordinii constituționale și a valorilor fundamentale care garantează exercitarea legală a puterii de stat.
