Un nou instrument de evaluare oferă îndrumări practice pentru diagnosticarea unei forme extreme de izolare socială cunoscută sub numele de hikikimori.

Hikikimori. Instrumentul de evaluare a diagnosticului a fost publicat online, în revista World Psychiatry,  împreună cu o scrisoare a coautorilor. Instrumentul este prima tehnică structurată de evaluare a persoanelor care suferă de o afecțiune recunoscută pentru prima dată la tinerii din Japonia. Dar despre care se crede că este larg răspândită la persoane de toate vârstele din întreaga lume.

Cunoscut sub numele de Hikikomori Diagnostic Evaluation, sau HiDE, instrumentul oferă îndrumări practice și întrebări specifice de interviu structurat pentru ca medicii să diagnosticheze această afecțiune.

„Furnizorii și pacienții care au auzit despre hikikomori sunt încă adesea în întuneric în ceea ce privește cunoașterea a ceea ce este exact. Sau cum ar putea fi evaluați clinic pentru aceasta”, a declarat autorul principal, Dr. Alan Teo. El este profesor asociat de psihiatrie la Facultatea de Medicină din cadrul Oregon Health & Science University. De asemenea, este și psihiatru în cadrul VA Portland Health Care System. „Membrii familiilor au căutat terapeuți și psihiatri care să îi ajute și s-au lovit de fundături.”

Hikikimori se distinge prin stresul cauzat de izolarea de luni de zile acasă

Noul instrument de evaluare oferă o foaie de parcurs pentru ca medicii să diagnosticheze clar hikikimori, care se distinge de alte forme de boli mintale, cum ar fi tulburarea de anxietate generalizată, potrivit sciencedaily.com.

La începutul anului 2020, Teo și coautorii au publicat în World Psychiatry o definiție simplificată și clară a hikikomori. Abia se uscase cerneala pe acea publicație când pandemia COVID-19 a forțat o mare parte a lumii să lucreze de acasă și să se abțină de la adunări publice mari - introducând o izolare socială extremă pentru unii și amplificând-o pentru alții.

Factorii care provoacă izolarea

„Când COVID a lovit, oamenii au început să petreacă mai mult timp singuri, retrăgându-se în propriile peșteri”, a spus Teo. „Acest lucru a afectat modul în care ne trăim viețile. În plus, tehnologia ne încurajează să ne uităm la ecranele noastre și nu neapărat să ne privim în ochi. Trebuie să cred că toți acești factori împing mai mulți oameni în direcția îmbolnăvirii de hikikomori.”

Următorul pas va fi îndrumarea clinică pentru a trata efectiv afecțiunea odată ce este diagnosticată cu precizie.

„Nu știm ce tratamente funcționează și ce tratamente nu funcționează”, a spus Teo. „Ne concentrăm să facem lucrurile pas cu pas. Nu poți trata ceva dacă nu te poți pune de acord asupra a ceea ce este și dacă nu îl poți diagnostica în primul rând”.