România a retras observaţiile transmise CEDO de fostul Agent guvernamental Viorel Mocanu în cauza Dragnea împotriva României şi în alte cauze similare, pentru că erau formulate "în detrimentul intereselor statului român", anunţă MAE.

„Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a dispus retragerea observaţiilor transmise către Curtea Europeană a Drepturilor Omului de către fostul Agent guvernamental pentru CEDO, domnul Viorel Mocanu, în cauza Dragnea împotriva României şi în cauzele având obiect similar cu respectiva cauză. Decizia a fost luată, pe baza argumentaţiei Direcţiei Agent Guvernamental din cadrul MAE, întrucât respectivele observaţii au fost întocmite cu nerespectarea procedurilor de lucru ale direcţiei de specialitate menţionate din MAE, fiind formulate în detrimentul intereselor statului român şi cu nesocotirea punctelor de vedere transmise de autorităţile naţionale cu competenţe în domeniul de referinţă”, se arată în informarea MAE.

Conducerea MAE a solicitat CEDO să permită transmiterea de noi observaţii în aceste cauze, care să reflecte prevederile legale şi practica naţională în materie.

Potrivit Hotnews, Liviu Dragnea ar fi putut scăpa printr-o posibilă soluție favorabilă la CEDO și de condamnarea la 2 ani de închisoare cu suspendare din Dosarul Fraude la referendum, după ce premierul Viorica Dăncilă a demis agentul guvernamental care pledase împotriva șefului PSD și a numit un nou agent, care a răsturnat practic argumentele de până atunci ale României.

Avocatul lui Dragnea, irlandezul Bernard O'Connor, a folosit deja argumentele noului agent al României, Viorel Mocanu, drept o acceptare în fața CEDO a culpei statului român față de Dragnea, pe motiv că nu ar fi avut șansa la un proces corect.

În dosarul respectiv, Dragnea a fost condamnat în primă instanţă la 1 an de închisoare cu suspendare. Pe 22 aprilie 2016, completul de 5 judecători al ÎCCJ l-a condamnat definitiv pe Liviu Dragnea la 2 ani de închisoare cu suspendare, cu termen de încercare de 4 ani, pentru că și-a folosit influența ori autoritatea, ca secretar general al PSD, în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de foloase necuvenite.

Cei cinci judecători care au pronunţat senţinţa au fost Livia Stanciu (preşedintă), Angela Dragne, Luciana Mera, Luminiţa Zglimbea şi Ioana Bogdan. Motivarea sentinţei a venit 10 luni mai târziu şi a fost semnată doar de 3 din judecătoarele din completul de 5 care a dat sentința - Angela Dragne, Luciana Mera și Ioana Bogdan. Celelalte două judecătoare din complet, Livia Stanciu, respectiv Luminița Zglimbea, se pensionaseră între timp, iar în locul lor a semant noua președintă a ICCJ, Cristina Tarcea.

Pe 2 februarie 2017, Dragnea a contestat executarea în dosarul „Fraudelor de la referendum”, dar în 24 aprilie 2017, contestaţia a fost respinsă.

Ulterior, pe 3 octombrie 2017, Dragnea a sesizat CEDO şi spera la revizuirea sentinţei. Liderul PSD s-a plâns de modul în care ICCJ a examinat în aprilie 2017 contestația la executare la ICCJ privind condamnarea sa definitivă din 2016. Formularul de cerere a fost transmis de la cabinetul de la Bruxelles al firmei de avocatură NCTM, de avocatul irlandez Bernard O'Connor. Acțiunea este semnată și de avocata din România a lui Dragnea, Maria Vasii, potrivit România TV.

Dosarul a pornit după ce, în mai 2012, când coaliția de la guvernare USL (PSD-PNL-PC-UNPR) l-a suspendat pe Traian Băsescu din funcția de președinte al României și a organizat un referendum pentru demiterea lui. Liviu Dragnea era secretarul general PSD, partid care avea tot interesul careferendumul să treacă. Referendumul nu a trecut pragul electoral și a fost invalidat.

Anul acesta, pe 27 mai, Liviu Dragnea a fost încarecerat la Penitenciarul Rahova, după ce a fost condamnat la 3 ani şi 6 luni într-un alt dosar, cel privind angajările fictive la Direcţia pentru Protecţia Copilului Teleorman.