Autostrada Sibiu-Piteşti va suferi noi întârzieri, iar Moldova va fi legată de Ardeal abia peste 10 ani, în cel mai fericit caz

Într-o ţară care suferă de lipsa cronică de infrastructură dezvoltată, planurile pe hârtie arată bine. Nu mai puţin de 11 autostrăzi, care cumulat vor avea 1.200 de kilometri şi care vor costa circa 13,2 miliarde euro, ar urma să avem peste 10 ani, o reţea care ar urma să completeze cei peste 700 de kilometri pe care îi avem acum. Un Master Plan ambiţios, aprobat ieri în şedinţa de Guvern, care în esenţă prevede să lege printr- o reţea de autostrăzi estul de vestul ţării. Iată principalele proiecte ale documentului:

◆ Autostrada Sibiu-Piteşti, pe care o tot cere compania Dacia, ar fi gata abia în 2022, deşi acum trei zile preşedintele Companiei Naţionale de Drumuri spunea că va fi terminată în 2021. Cu o lungime de 116,6 kilometri, va costa 1,67 miliarde euro;

◆ Ardealul ar urma să fie legat de Moldova abia în 2026, în cel mai fericit caz, pe ruta Târgu Mureş - Târgu Neamţ - Iaşi - Ungheni, cu o lungime totală de circa 320 kilometri şi un cost estimat de 4 miliarde euro. Tot peste zece ani ar urma ca Bacăul să fie legat de Bucureşti printr-o autostradă, pe ruta Bacău-Braşov (execuţie 2021-2026) - Comarnic (2016-2022) - Ploieşti (2021-2024) - Bucureşti, dar şi de Sibiu, pe ruta Braşov-Sibiu, programată să se finalizeze în 2020. În acelaşi an ar trebui să avem autostrada Piteşti-Craiova;

◆ Anul viitor vom avea în plus doar tronsonul Suplacu de Barcău - Borş, iar în 2018 autostrada Nădăşelu - Suplacu de Barcău;

◆ Strategia mai prevede construirea, în următorii 20 de ani, a 19 drumuri expres, plus modernizări de drumuri actuale şi variante de ocolire;

◆ Inelul oco litor al Capitalei (A0), de 102 km lungime, se va construi în perioada 2018-2022 şi va costa 1,33 miliarde euro;

◆ Modernizarea Centurii de Sud a Capitalei şi lărgirea la 4 benzi ar trebui să fie gata abia în 2018, deşi e vorba doar de 35 de kilometri;

◆ De asemenea, pe sectorul feroviar, Master Planul general de Transport prevede 25 de proiecte de modernizare a caii ferate, care au un cost estimat la peste 10 miliarde de euro. În total, documentul vizează modernizarea a peste 5.000 de km de cale ferată, a 15 aeroporturi şi a 32 de porturi, până în 2030.

◆ Portul Constanţa, de pildă, va fi modernizat cu 865 milioane euro, până în 2030;

◆ Modernizarea căii ferate între Predeal şi Braşov va demara în 2017, se va finaliza în 2022 şi va costa 418 milioane euro;

Cea mai mare problemă este că Guvernul nu a reuşit să prevadă şi care vor fi sursele de finanţare pentru toate aceste proiecte, numai pe rutier deficitul fiind de peste 8 miliarde euro. Ministrul Transporturilor, Sorin Buşe, a declarat ieri că vor face un studiu pentru a identifica sursele de finanţare.

CNADNR va fi spartă

Totodată, Guvernul a aprobat ieri reorganizarea Companiei Naţionale de Drumuri şi Autostrăzi (CNADNR), care se va sparge în două entităţi. Astfel, se înfiinţează Compania Naţională de Investiţii Rutiere (CNIR), care va prelua proiectele perivind modernizarea Centurii Sud Bucureşti; realizarea ring II Centura Sud Bucureşti; realizarea autostrăzii Sibiu – Piteşti; realizarea autostrăzii Târgu Mureş – Târgu Neamţ – Iaşi – Ungheni; realizarea drumului expres Ploieşti – Buzău – Focşani – Bacău – Paşcani. În plus, CNADNR îşi va schimba denumirea în Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiereşi se va ocupa de întreținerea şi repararea drumurilor.

Noi regului la credite

Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care introduce reglementări mai stricte cu privire la contractele de credit pentru bunuri imobile, reglementări prin care consumatorii sunt mai bine protejați în raport cu băncile. Astfel, instituțiile bancare nu mai pot majora comisioanele, să introducă unele noi, să perceapă comisioane pentru depunerea de numerar (plata ratelor) sau retragerea sumelor creditate, să perceapă comision la rescadențare sau reeșalonare. Referitor la rambursarea anticipată, potrivit actului normativ adoptat astăzi consumatorul are dreptul, în orice moment, să ramburseze integral sau parțial obligațiile care îi revin în temeiul unui contract de credit înainte de încetarea acestuia.

Fără bani în AGA

Operatorii economici la care statul şi unităţile administrativ- teritoriale deţin direct sau indirect o participaţie unică sau majoritară nu mai pot acorda remuneraţii reprezentanţilor în adunările generale ale acţionarilor (AGA), a decis Executivul. „Guvernul a ţinut cont de obligativitatea asigurării unui tratament egal între acţionarii unei societăţi, precum şi necesitatea luării unor măsuri care să conducă la optimizarea cheltuielilor societăţilor la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici sau majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară”, se arată într-un comunicat.

Făgăraș, rezervație

Guvernul a aprobat începerea demersurilor de declarare a Parcului Naţional Făgărăş, creându-se astfel cadrul de protecţie pentru „capitalul extraordinar de păduri şi biodiversitate” din acest areal, a anunţat ministrul Mediului, Cristiana Paşca Palmer. „Creăm cadrul pentru a pune sub protecţie capitalul extraordinar de păduri şi biodiversitate, dar în acelaşi timp se pot crea şi oportunităţi economice şi de dezvoltare rurală pentru comunităţile locale”, a declarat Palmer. Actul normativ prevede etapele pentru constituirea acestui nou parc naţional, care se vor derula în octombrie 2016 - 2020.

Noi norme de hrană

Executivul a aprobat, în şedinţa de miercuri, mărirea alocaţiei de hrană în spitale, aceasta urmând să varieze între 10 şi 19 lei pe zi, a anunţat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Liviu Iolu. „S-a adoptat în şedinţa de guvern o mărire a alocaţiei de hrană în spitale având în vedere evoluţia preţurilor la mărfurile alimentare din 2008 până în 2016. Din 2008 nu s-a mai făcut această modificare. (...) A fost făcută o consultare cu medici specialişti nutriţionişti de la Institutul de Boli Metabolice şi Nutriţie, de la Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului şi alte institute. A fost luat în considerare indicele preţurilor de consum în perioada mai 2008 şi iunie 2016, o creştere cu 108%. Alimentaţia bolnavilor este foarte importantă şi în tratament”, a afirmat Iolu. El a precizat că sumele vor varia între 10 lei pe zi, pentru bebeluşi, şi 19 lei pe zi. Purtătorul de cuvânt a adăugat că, potrivit noii reglementări, astfel de alocări se vor face pentru prima dată şi în cazul bolnavilor în regim de hemodializă.