Ilie Bolojan. Sursa: Inquam photos/George Călin
Din cuprinsul articolului
Într-un moment de maximă fragilitate politică, marcat de adoptarea moțiunii de cenzură în Parlament, Guvernul condus de Ilie Bolojan primește o lovitură severă și din partea sistemului judiciar.
Curtea de Apel București a pronunțat astăzi o hotărâre în primă instanță care obligă Executivul și Ministerul Finanțelor la plata integrală a drepturilor salariale restante ale judecătorilor și ale altor categorii profesionale asimilate, restanțe prevăzute în titluri executorii scadente chiar în cursul anului 2026.
Magistrații Curții de Apel București au decis astăzi să dea dreptate Curții Supreme de Justiție în procesul intentat Guvernului Ilie Bolojan pe tema punerii în aplicare a hotărârilor judecătorești definitive privind drepturile salariale ale magistraților.
Prin admiterea cererii de chemare în judecată formulate de Curtea Supremă de Justiție, completul de contencios administrativ a stabilit o serie de obligații imperative pentru pârâții Guvernul României și Ministerul de Finanțe, instituții care au încercat să amâne sau să eșaloneze aceste plăți invocând constrângerile bugetare ale anului curent.
Sancțiuni fără precedent și penalități de 1% pe zi pentru întârziere
Ceea ce conferă o gravitate deosebită acestei sentințe este asprimea sancțiunilor impuse în cazul neîndeplinirii obligațiilor. Magistrații au obligat Guvernul și Ministerul de Finanțe să emită actele administrative și să efectueze toate demersurile bugetare necesare pentru includerea sau alocarea integrală a sumelor solicitate necesare achitării drepturilor salariale restante.
Aceste sume vizează judecătorii și celelalte categorii profesionale îndreptățite, fiind prevăzute în titluri executorii scadente în anul 2026. Instanța a precizat că acest demers trebuie realizat inclusiv prin rectificare bugetară, dacă situația o impune, și a solicitat punerea la dispoziția reclamantei, respectiv Înalta Curte de Casație și Justiție, a tuturor fondurilor necesare pentru plata acestor drepturi salariale restante.
Presiunea asupra Executivului este amplificată de clauza de penalitate introdusă de judecători. Astfel, neconformarea cu decizia instanței atrage după sine o penalitate în cuantum de 1% pentru fiecare zi de întârziere, o sumă care ar putea deveni astronomică în raport cu valoarea totală a restanțelor.
Sursa foto: Pixabay
Amenzi aplicate direct membrilor Guvernului și termenul de grație stabilit de instanță
Hotărârea instanței nu se oprește doar la penalități comerciale, ci vizează direct responsabilitatea administrativă a conducătorilor instituțiilor implicate. Judecătorii au stabilit un termen de executare de zece zile de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, sub sancțiunea aplicării dispozițiilor articolului 24 alineatul 4 din Legea nr. 554/2004.
În acest sens, instanța aplică pârâților Guvernul României și Ministerul Finanțelor o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, sumă care se face venit la bugetul de stat până la îndeplinirea totală a obligațiilor stabilite.
Dreptul la recurs și perspectivele conflictului juridic dintre Guvern și sistemul judiciar
Este important de menționat că decizia pronunțată astăzi de Curtea de Apel București nu este una definitivă. Părțile implicate au drept de recurs în termen de cincisprezece zile de la comunicarea hotărârii.
Cererea de recurs urmează a se depune la Curtea de Apel București, în cadrul Secției a X-a de Contencios Administrativ și Fiscal și pentru Achiziții Publice, sub sancțiunea nulității.
Având în vedere miza financiară uriașă și precedentul pe care această decizie îl creează pentru întreg aparatul bugetar, este de așteptat ca Ministerul Finanțelor să uzeze de această cale de atac pentru a încerca suspendarea sau modificarea sentinței.
