Economie
Breaking news
Guvernul Bolojan, măsuri dure în Sănătate: Cheltuielile cu medicamentele sunt scăpate de sub control
Ilie Bolojan. Sursa foto: INQUAM
Din cuprinsul articolului
Premierul Ilie Bolojan a făcut o analiză asupra situației financiare din sectorul sănătății, menționând că există o creștere alarmantă a cheltuielilor în ultimii ani, fără o îmbunătățire corespunzătoare a calității serviciilor medicale oferite populației.
Guvernul Bolojan, noi măsuri în Sănătate
Potrivit declarațiilor sale, cheltuielile cu sănătatea au înregistrat o creștere semnificativă, de la aproximativ 11% din veniturile curente ale statului în 2014-2015, până la 14-16% în prezent.
Datele financiare arată o majorare constantă a sumelor alocate: 49 de miliarde de lei în 2021, 54 de miliarde în 2022, 59 de miliarde în 2023 și o estimare de 77 de miliarde pentru anul 2025.
„La întâlnirea cu președintele CNAS am fost informat că avem nevoie de cel puțin 10 miliarde ca să putem termina acest an. Dacă nu s-ar întâmpla nimic până la sfârșitul anului vom ajunge la 16%. Acest nivel se apropie de cel din pandemie din 2020, doar atunci am mai avut o așa creștere, în rest ne-am stabilizat undeva la 11%”, a explicat premierul.
Cheltuielile cu medicamentele, tot mai mari
Ilie Bolojan a atras atenția că aceste cheltuieli ar putea atinge un prag îngrijorător până la finalul anului.
„Se vede că în ultimii ani aceste cheltuieli pe componenta de sănătate sunt mult mai mari, cu cel puțin 10%, față de creșterea veniturilor. Nu este o direcție bună. De ce avem această risipă în zona de sănătate? Avem cheltuieli de personal extinse de la an la an. Nu este legată în sănătatea din România numărul de cazuri rezolvate de cheltuielile de personal”, a adăugat el.
Potrivit premierului, multe cadre medicale nu mai au motivația să facă performanță în acest sector.
Sursa foto: Curtea de Conturi
„Există alocări dedicate cheltuielilor de personal și nimeni nu are interesul să facă economii corecte sau performanță, pentru că nu are de ce. Gândiți-vă că șefii de secții dintr-un spital clinic din România nu îl numește directorul spitalului, ci îl numește facultatea de medicină sau universitatea. De cine credeți că va asculta?”, a mai spus Bolojan.
Sporurile cadrelor medicale, în vizorul Guvernului Bolojan
O mare parte din această creștere a cheltuielilor este generată de costurile salariale din sistemul medical, care se extind de la un an la altul, fără a reflecta o creștere a numărului de cazuri rezolvate sau o eficiență sporită.
Premierul a explicat că, spre exemplu, șefii de secție din spitalele clinice sunt numiți nu de directorii spitalelor, ci de facultățile sau universitățile de medicină, ceea ce creează o lipsă de responsabilitate unitară în conducerea instituțiilor.
De asemenea, aplicarea sporurilor salariale depășește limitele legale în cazul spitalelor aflate în subordinea autorităților locale, deoarece acestea includ în fondul de salarii și angajați ai primăriilor, ceea ce duce la o bază mai mare pentru aplicarea sporurilor.
„Există o limitare de sporuri care este dată de 30%, dacă bine țin minte. Spitalele autorităților locale nu aplică limitarea de sporuri la salarizarea unui spital, ci introduc și primăria în fondul de salarii și atunci baza la care se aplică 30% e mult mai mare. Dacă banii îți vin fără nicio problemă, nimeni nu acționează în sensul unei bune activități. E nevoie deci să legăm salarizarea de activitatea spitalului”, a subliniat el.
Decontări fictive
Pe lângă cheltuielile cu personalul, premierul a atras atenția și asupra decontărilor fictive sau supraevaluate. Spitalele utilizează consultanți pentru a optimiza rapoartele de caz, crescând astfel finanțarea primită, nu prin îmbunătățirea serviciilor, ci prin documentație mai bine întocmită. CNAS trebuie să intensifice verificările pentru a preveni astfel de practici.
„Avem decontări fictive sau umflate în multe cazuri. Aproape toate spitalele din România au consultanți pentru a-și îmbunătăți ICM, dacă știi cum să întocmești o foaie de tratament, cu anumite analize suplimentare, atunci sumele sunt mai mari pe care le primești, nu pentru că faci lucrurile mai bine, ci pentru că scrii mai bine și optimizezi mai bine. Casele trebuie să își facă datoria și să verifice mai bine”, a adăugat premierul.
Costurile legate de medicamente, tot mai mari
O altă problemă majoră o reprezintă cheltuielile cu medicamentele, în special cele inovative, care au crescut considerabil în ultimii ani. Aceste medicamente sunt mult mai costisitoare decât cele generice și sunt utilizate într-un număr mare de cazuri.
„Avem cheltuieli cu medicamentele scăpate de sub control, care se extind de la an la an. Pentru că nu controlăm nimic. Numărul de medicamente inovative este foarte mare, sunt medicamente scumpe, și aceste medicamente inovative sunt mult mai multe decât medicamentele generice, care tratează aceleași boli”, a explicat premierul.
Premierul a subliniat necesitatea inversării acestei tendințe, prin intervenția coordonată a Ministerului Sănătății și CNAS, pentru a rezolva majoritatea cazurilor cu medicamente mai accesibile, reducând astfel costurile fără a afecta calitatea tratamentelor.
„Aici trebuie să inversăm balanța, dar atât Ministerul Sănătății cât și CNAS să intervină, și cu bani mai puțini să rezolvăm în 99% din cazuri”, a mai spus el.
