Mercenarii lui Potra au acum mari probleme, legale și financiare. O investigație privind utilizarea de către Republica Democratică Congo (RDC) a sute de luptători români angajați dezvăluie cum o operațiune dezorganizată cu recruți neantrenați a devenit un „circ” mortal.

Mercenarii lui Potra au capitulat rapid

În ianuarie, după ce asediul de doi ani al orașului congolez Goma s-a încheiat cu victoria rebelilor M23 și a trupelor ruandeze, un grup neomogen de aproape 300 de mercenari albi s-a declarat înfrânt.

„Nu trebuie să ne luați în derâdere,” a tunat Willy Ngoma, purtătorul de cuvânt militar al M23, către un bărbat căruia îi ordonase să stea la pământ, cu mâinile încrucișate la ceafă.

Cu o zi înainte, pe 28 ianuarie, miliția M23 și soldații ruandezi au capturat cel mai mare oraș din estul RDC. A fost o înfrângere spectaculoasă nu doar pentru forțele congoleze, ci și pentru mercenarii europeni plătiți de guvern pentru a proteja Goma.

Lideri congolezi angajează mercenari albi din 1960

Liderii congolezi au o istorie lungă în angajarea de mercenari albi. Au condus campanii infame împotriva rebelilor în anii tulburi de după ce țara și-a declarat independența față de Belgia, în 1960.

Fostul dictator congolez Mobutu Sese Seko a angajat, de asemenea, mercenari din fosta Iugoslavie, pe măsură ce regimul său se prăbușea în anii 90.

La sfârșitul anului 2022, când M23 a înconjurat Goma, guvernul RDC a angajat două firme private de mercenari. Una, numită Agemira, era formată din aproximativ 40 de foști agenți de securitate francezi, care au oferit sprijin de informații și logistic armatei congoleze.

Mercenarii din Congo proveneau de la firma lui Horațiu Potra

Majoritatea mercenarilor proveneau de la o a doua firmă condusă de Horațiu Potra, un transilvănean, fost legionar francez, cunoscut pentru asigurarea securității politicienilor și a minelor din Africa. În perioada lor de vârf, oamenii lui Potra din RDC, predominant români, ajungea la circa 1.000 de persoane. În cercurile de securitate, erau cunoscuți sub numele de „Romeo”.

Operațiunea a fost neglijentă, afectată de dispute salariale și lipsuri de echipamente. Firma de mercenari a trimis foști membri ai forțelor de securitate, dar și recruți neinstruiți, precum paznici de supermarketuri, conform unei investigații comune realizate de The Guardian, Public Record din România și Le Soir din Belgia. Grupul numit „Romeo” a colaborat, de asemenea, îndeaproape, cu milițiile locale și a participat la lupte.

Mercenarii români au fugit în tabăra ONU

Pe măsură ce forțele militare congoleze și aliate din jurul orașului Goma a fost înfrânte între 27 și 28 ianuarie, românii au fugit spre baza principală a ONU din centrul orașului, abandonând echipamente, puști și jeepuri. „Ei urma să fie uciși iminent”, a declarat un oficial de rang înalt al ONU, care a cerut să rămână anonim.

Luptătorii M23 au sosit apoi la baza ONU și le-au dat mercenarilor lui Potra două ore pentru a se preda. Unii au escaladat zidurile hotelului Serena, din apropiere, pentru a privi în incintă, provocând panică în interior.

„A fost o criză reală, reală,” spune oficialul ONU, care a adăugat că negocierile de mare amploare implicând președinți ai lumii au dus la un acord de extragere, un raport confirmat de alte două surse ale ONU.

Ulterior,mercenarii români au urcat în autobuzele ONU. Mai mult de 280 de mercenari din cei 1.000, câți erau inițial – pentru că mulți au plecat înainte de căderea orașului Goma – au fost duși la granița cu Rwanda și transportați acasă cu avionul. Cel puțin patru fuseseră uciși în timpul luptelor din provincia Kivu de Nord.

„A fost un circ,” spune un fost membru al forțelor speciale române, care a stat în RDC doar șase săptămâni, din cauza condițiilor de dificile.

Potra a recrutat mercenari din 2022

În 2022, vestea că Potra recruta mercenari s-a răspândit rapid în cercurile de securitate românești. Bărbați care câștigau puțin și avea  ipoteci și familii greu de întreținut, au profitat de oportunitate.

Unii, precum Potra, erau foști militari din Legiunea Străină a Franței. Alții erau prieteni de-ai lui, dar au fost și mulți agenți de pază sau foști - și chiar actuali - militari sau polițiști, care își luau concediu fără plată pentru a se face mercenari la Potra.

La sosirea în Goma, contractorii au semnat un contract de trei pagini. Salariul era între 5.000 și 6.000 de dolari (3.900-4.600 de lire sterline) pe lună, în funcție de vechime, conform a patru contracte diferite semnate între 2022 și 2024 și văzute de Guardian.

Inițial, Horațiu Potra a semnat cu o companie înregistrată în Regatul Unit numită GPH La Role Ltd, deținută de fratele lui Potra. Apoi, contractele a fost transferate unei companii înregistrate în Republica Congo, Amani Sarl. Contractul prevedea trei luni de lucru și o lună liberă, fără asigurare medicală. Compania lui Potra le dădea o vestă antiglonț și un AK-47. Contractorii erau nevoiți să-și cumpere orice alt echipament.

Mercenari de-ai lui Potra, uciși în ianuarie 2025

Pentru Victor Railean, un ofițer de securitate privat din Moldova, care l-a întâlnit pentru prima dată pe Potra în 2019, aceasta a reprezentat totuși o oportunitate semnificativă. A mers în RDC pentru a strânge bani pentru fiul său, pe care îl iubea „nebunește”, conform surorii sale Victoria Gonț. Railean a fost împușcat în februarie 2024, în timpul unei ambuscade lângă Goma și a murit din cauza rănilor.

Vasile Badea, un fost polițist român, a fost de asemenea ucis în acea zi. Grupul lor solicitase extragerea, în prealabil, conform înregistrărilor vocale de pe WhatsApp.

Un supraviețuitor al ambuscadei a declarat pentru Guardian: „Au fost făcute greșeli foarte mari, au fost semnalate, dar nu au fost corectate. Ca urmare, băieții au murit.”

Cine au organizat operațiunea

Cinci antreprenori au descris o operațiune dezorganizată, cu recruți neinstruiți și nepotriviți. Doi oficiali occidentali din Goma au estimat că doar aproximativ 30% dintre contractori au servit în Legiunea Străină Franceză.

„Când aduci șoferi de camioane, agenți de pază și oameni de peste 60 de ani…”. „Mi-am dat seama că nu era bine organizat, așa că am cerut să merg acasă”, spune recrutul, care a descris firma privată de securitate a lui Potra ca fiind „un circ”.

Contractorii au fost desfășurați în poziții fortificate, aproape de liniile de front de pe dealurile din nordul orașului Goma și în jurul unui oraș satelit aflat la nord-vest. Oficial, contractele lor stipulau că vor efectua „instruirea, calificarea și certificarea personalului de securitate local”.

Oficialii din RD Congo au negat prezența mercenarilor

Felix Tshisekedi, președintele RDC, a negat că ar fi folosit mercenari, spunând că străinii au oferit doar „antrenament” pe câmpul de luptă. Cu toate acestea, imaginile video și mărturiile indică o operațiune militară.

A existat o „forță de reacție rapidă” pentru a extrage bărbații aflați sub atac, echipe care zburau cu drone de supraveghere și altele care coordonau lovituri de artilerie. Românii, îmbrăcați în uniforme militare, au tras cu mitraliere grele și au operat mortiere, conform imaginilor. În unele cazuri, au spus că au tras ei înșiși cu artileria.

Unul dintre martori, cu experiență de luptă în Irak și Afganistan, spune că echipele de mortiere au tras asupra pozițiilor M23 timp de două săptămâni, în primăvara anului 2024. Dar acesta a încetat să participe la atacuri pentru că depășeau contractul sau nivelul său de plată. „Participam la operațiuni militare pe gratis,” spune el.

Dispute în interiorul organizației

Disputele salariale erau frecvente între români. Existau tensiuni și în rândul trupelor congoleze – plătite cu aproximativ 100 de dolari pe lună – din cauza salariilor mercenarilor.

RDC este printre cele cinci cele mai sărace țări din lume, conform Băncii Mondiale, iar mai mult de 70% din populație supraviețuiește cu mai puțin de 2,15 dolari pe zi. Potrivit a patru antreprenori, firma lui Potra a supraestimat numărul de angajați.

„Mințeau în legătură cu numărul nostru. În loc să aibă 100 de oameni pe teren, aveau 70”, a spus un antreprenor, explicând că s-a prefăcut că locuiește în patru unități de locuit diferite pentru a-i păcăli pe inspectori. Contractorii au perceput, de asemenea, lipsa echipamentului ca măsură de reducere a costurilor. „În cele din urmă, scopul companiei era profitul,” a spus altul.

Nici Potra, nici președinția congoleză nu au răspuns solicitărilor de comentarii. Purtătorul de cuvânt al armatei congoleze a declarat că nu are „niciun comentariu de făcut”.

M23 a cucerit teritorii întinse cu ajutorul mercenarilor români

M23 a capturat mari teritorii în estul RDC, după ce a lansat o ofensivă la sfârșitul anului 2021. Ca răspuns, armata slabă a RDC a început să se bazeze pe miliții pro-guvernamentale, cunoscute colectiv în swahili sub numele de Wazalendo – patrioți.

Wazalendo variază de la grupuri neorganizate la miliții organizate cu mii de luptători, cum ar fi Alianța Patriotilor pentru un Congo Liber și Suveran (APCLS) sau Coaliția Mișcărilor pentru Schimbare (CMC), iar lideri acestora se confruntă cu acuzații de crime de război, inclusiv recrutarea de copii-soldați. Iar românii ar putea fi considerați complici.

Cu toate acestea, nu este clar cu ce grupuri de miliție au cooperat românii, pentru că niciunul dintre luptătorii intervievați nu a specificat. Oficialii din domeniul securității spun că românii erau conștienți de limitele legale ale angajamentelor lor. Contractorii intervievați insistă că nu erau mercenari. „Dacă ești din vest, ești un contractor militar. Dacă ești din est, ești un mercenar,” râde unul.

Statutul unui mercenar este sensibil

Dacă un contractor militar este legal, un mercenar are un statut complex care ar putea avea consecințe în jurisdicții precum Franța, care interzice activitatea mercenarilor. Mulți instructori români, fiind foști legioniari, au naționalitate franceză.

Unii dintre bărbații care au lucrat în RDC spun că acum se luptă să găsească de muncă, după ce au fost etichetați drept mercenari.

„Acești actori se înmulțesc și este crucial să se ia în considerare crearea unui organism de investigare independent care ar putea susține eforturile de responsabilizare,” spune Jelena Aparac, fost președinte al Grupului de lucru al ONU privind utilizarea mercenarilor.

Anul trecut, Potra a găzduit un jurnalist de la radiodifuzorul public al României pentru a observa cum oamenii săi antrenează trupele congoleze. Cu toate acestea, un contractor spune că a fost o înscenare: „Doar pretindeam că îi antrenăm pe oameni când venea presa.”

Altul spune că se luptă să găsească de lucru după ce a fost etichetat drept mercenar. „Este o problemă pe care o avem cu toții. Cu greu mai reușim să ne angajăm acum”.