Politica
Aproape jumătate de milion de lei la semnarea contractului și salariu lunar de până la 47.000 de lei. Cum sunt racolați moldovenii pentru războiul Rusiei
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Republica Moldova. Aproape jumătate de milion de lei la semnarea contractului, salariu lunar de până la 47.000 de lei. Totodată și transport și cazare gratuite, dar și promisiunea cetățeniei ruse. Acestea sunt ofertele prin care o rețea de recrutare încearcă să atragă cetățeni ai Republicii Moldova în armata Federației Ruse. În schimbul banilor și al facilităților promise, candidații trebuie să accepte participarea la operațiuni militare în zone de conflict, inclusiv în războiul din Ucraina.
Jurnaliștii de la Ziarul de Gardă au discutat cu administratorul unui grup de Telegram care racolează persoane și au documentat etapele prin care sunt atrași viitorii militari. Recrutorii promit că achită biletele de avion, asigură cazarea la hotel și pregătesc documentele necesare în Rusia. Candidaților li se cere însă fotografia pașaportului, date personale și chiar o înregistrare video în care să declare că înțeleg și acceptă riscurile serviciului militar.
Investigația arată că recrutarea nu se limitează la Republica Moldova. Potrivit unui studiu al comunității WatchDog, au fost identificate reclame adresate moldovenilor, dar și zeci de anunțuri destinate persoanelor din Belarus, Asia Centrală, America Latină și Africa Francofonă.
Recrutorii promit 482.000 de lei și salarii lunare de până la 47.000 de lei
Una dintre paginile identificate de ZdG era promovată pe Facebook și oferea posibilitatea încheierii unui contract de serviciu militar în Rusia. Anunțul avea sloganul „Un loc de muncă pentru bărbați adevărați”. Oferta prevedea o plată unică de 482.000 de lei pentru semnarea contractului. În plus, persoanele recrutate ar fi urmat să primească lunar între 37.000 și 47.000 de lei.
Promisiunile nu se opreau la bani. Recrutorii se angajau să achite transportul din orice regiune a Republicii Moldova până în Rusia. De asemenea obținerea vizei și să pregătească documentele necesare pentru cetățenii străini. Cazarea, alimentația și cheltuielile de călătorie urmau să fie suportate integral de organizatori.
O altă facilitate prezentată în ofertă era obținerea cetățeniei ruse printr-o procedură simplificată. Recrutorii făceau trimitere la un decret semnat de Vladimir Putin la 4 ianuarie 2024, care prevede posibilitatea acordării cetățeniei străine persoanelor care încheie contracte de serviciu militar cu armata rusă, precum și membrilor familiilor acestora.
În schimb, candidații trebuiau să accepte că vor activa în zone de conflict, în condiții de risc ridicat, și că responsabilitățile lor vor include participarea la operațiuni de luptă cu utilizarea armelor.
Chiar în condițiile prezentate de recrutori era inclusă avertizarea că persoanele înrolate se pot confrunta cu riscul de a fi rănite sau de a-și pierde viața.
Un reporter a fost invitat să trimită fotografia pașaportului
Pentru a verifica modul în care funcționează rețeaua, reporterul ZdG a intrat în contact cu administratorul unui grup de Telegram, care folosea numele „Dmitri Klimov”. Jurnalistul s-a prezentat drept un tânăr de 24 de ani, interesat să plece în Rusia și să semneze un contract cu armata rusă.
Discuția a început cu întrebări despre cunoașterea limbii ruse, existența unui pașaport valabil și eventualele restricții de călătorie. Administratorul a vrut să știe din ce oraș este candidatul și când ar putea pleca.
Ulterior, i-a cerut o fotografie a pașaportului. A explicat că documentul urma să fie verificat de serviciul de securitate, după care putea cumpăra biletul de avion.
Recrutorul a descris și traseul pe care trebuia să-l urmeze persoana interesată. Candidatul urma să ajungă la Aeroportul din Chișinău, să transmită locația și o fotografie din aeroport, iar reprezentanții rețelei îi cumpărau cel mai apropiat bilet spre Rusia.
Sursa foto: Ziarul de Gardă
„Noi vă cumpărăm cel mai apropiat bilet până în Rusia. Când o să ajungeți, veți fi cazat într-un hotel și va începe pregătirea documentelor rusești necesare, undeva vreo patru zile va dura. Mai departe, veți merge la centrul de distribuție și de acolo la centrul de instruire”, i-a spus administratorul reporterului.
Contractul urma să fie semnat în Rusia. După perioada de instruire, recruților li se repartiza o funcție și un anumit tip de trupă, în funcție de abilitățile lor. Administratorul a oferit exemplul unei persoane care lucrase în domeniul reparațiilor auto și care ar fi putut ajunge inginer de reparații.
În timpul conversației, recrutorul a propus și o dată concretă pentru plecare: 25 octombrie.
Banii urmau să fie transferați pe carduri bancare rusești
Administratorul grupului a oferit și explicații despre modalitatea de plată. Potrivit acestuia, persoanele recrutate trebuiau să deschidă personal un cont bancar în Rusia și să primească un card. Toate plățile urmau să fie efectuate în ruble.
Acesta a mai susținut că îi poate ajuta pe cei înrolați să trimită bani familiilor din țările de origine, fără comisioane sau alte deduceri. Pentru a-și convinge interlocutorul că oferta este reală, „Dmitri Klimov” i-a trimis fotografii și capturi de ecran ale unor conversații cu persoane care ar fi acceptat deja contractele. Printre acestea se afla și un cetățean sârb, despre care administratorul a spus că ajunsese recent în Rusia.
Într-un mesaj audio, recrutorul a afirmat că, în ultima perioadă, rețeaua a atras mai ales persoane din America Latină. Unii dintre candidați se aflau deja în centre de instruire, în timp ce alții treceau prin comisiile medicale. Administratorul a vorbit și despre dificultățile întâmpinate la transferurile de bani către Ecuador. El a susținut că a găsit o aplicație care ar permite efectuarea transferurilor și a menționat inclusiv posibilitatea folosirii criptomonedelor.
Într-una dintre capturile de ecran transmise reporterului apare o conversație în care cetățeanul sârb îi confirmă recrutorului că banii au ajuns în cont.
Rețeaua folosește o bancă de stat din Rusia
Printre imaginile expediate de administrator se afla și fotografia unui card emis de Promsviazbank, cunoscută drept PSB, care utilizează sistemul rusesc de plăți „Mir”.
Potrivit investigației, banca este controlată de guvernul rus și are un rol important în susținerea complexului militar-industrial și a armatei Federației Ruse.
ZdG amintește că aceeași instituție financiară a fost folosită pentru transferuri de bani către persoane implicate în rețeaua lui Ilan Șor, în contextul alegerilor prezidențiale și al referendumului din 2024.
În alte fotografii trimise de „Dmitri Klimov” apar mai mulți bărbați în uniforme militare. Despre care acesta afirmă că provin din America Latină. Într-una dintre imagini, șase bărbați sunt fotografiați în fața Catedralei „Sfântul Isaac” din Sankt Petersburg.
Jurnaliștii au discutat și cu cetățeanul sârb ale cărui date fuseseră transmise de administrator. Acesta a relatat că a văzut pe rețelele sociale un anunț despre serviciul voluntar în armata rusă.
Potrivit relatării sale, transportul i-a fost achitat, iar cazarea și mesele au fost asigurate la un hotel. Acolo a petrecut două-trei zile, timp în care a fost îndrumat să facă analize medicale, să încheie o asigurare și să obțină un număr de telefon rusesc.
Ulterior, două persoane i-au explicat condițiile contractului. La momentul discuției cu ZdG, acesta afirma că urma să plece la centrul de instruire, unde contractul trebuia semnat.
Pagina de recrutare avea conexiuni tehnice cu Rusia
Jurnaliștii au analizat și infrastructura tehnică a paginii web promovate pe Facebook. Site-ul utiliza codul „Facebook Pixel”, un instrument care permite urmărirea vizitatorilor și identificarea profilurilor celor care accesează reclamele.
Potrivit investigației, adresa IP a site-ului era înregistrată în Emiratele Arabe Unite. Totuși, conținutul vizual provenea din orașul Perm, Federația Rusă, prin intermediul unui alt IP, care aparținea companiei IT EdgeCenter.
Aceasta activează în domeniul tehnologiilor informaționale și este acreditată de Ministerul Dezvoltării Digitale de la Moscova.
În plus, traficul paginii era protejat de serverele de tip proxy ale companiei rusești DDoS-GUARD, care sunt concepute pentru a ascunde locația reală a bazelor de date.
A doua zi după discuția cu reporterul, pagina de recrutare nu mai putea fi accesată sau fusese ștearsă. Administratorul grupului de Telegram a explicat că site-urile sunt schimbate periodic.
WatchDog: Reclame de recrutare au fost distribuite în mai multe țări
Recrutarea cetățenilor străini prin intermediul platformelor online a fost analizată și de comunitatea WatchDog. Studiul acesteia a identificat patru reclame destinate publicului din Republica Moldova, publicate de trei pagini. De asemenea și alte 86 de reclame adresate unor persoane din Belarus, Asia Centrală, America Latină și Africa Francofonă.
Expertul WatchDog Andrei Rusu a explicat că rețeaua utilizează pagini anonime și reclame adaptate în funcție de țara vizată. Promisiunile financiare, posibilitatea obținerii cetățeniei ruse, transportul și cazarea sunt prezentate diferit de la un stat la altul. Potrivit expertului, persoanele interesate sunt direcționate ulterior către site-uri anonime. De asemenea și grupuri de Telegram, unde intră în contact cu recrutorii. Acestora li se solicită informații personale, inclusiv date despre pașaport și starea de sănătate.
Andrei Rusu a atras atenția că promisiunea cetățeniei ruse este prezentată ca un avantaj, însă nu îi scutește pe cetățenii Republicii Moldova de răspunderea penală prevăzută de legislația națională pentru mercenariat.
Război Ucraina. Sursă foto: X.com
Cel puțin 15 moldoveni au fost condamnați pentru mercenariat în favoarea Rusiei
Datele de pe portalul instanțelor de judecată, analizate de ZdG, arată că cel puțin 15 cetățeni ai Republicii Moldova au fost condamnați în ultimii ani pentru activități de mercenariat în favoarea Rusiei. Pedepsele aplicate au variat între doi și șase ani de închisoare.
Dosarele vizează participarea unor cetățeni moldoveni la acțiuni militare în regiunile separatiste Donețk și Luhansk din Ucraina, în perioada 2014–2021. În mai multe cazuri, persoanele condamnate au declarat că au acceptat să lupte în schimbul unor sume de bani promise. Unele au susținut însă că nu și-au primit remunerația.
Printre cei condamnați se numără Vitalie Cojocari, care s-a înrolat în perioada decembrie 2014 – ianuarie 2015 într-o formațiune armată a autoproclamatei Republici Populare Lugansk. Acesta a declarat în instanță că i-au fost promiși câte 3.000 de dolari lunar, însă nu ar fi primit banii. A fost condamnat la trei ani și șase luni de închisoare, cu suspendarea executării pedepsei pe o perioadă de probațiune de doi ani.
Legislația Republicii Moldova prevede pedepse de la cinci la zece ani de închisoare pentru participarea cetățenilor săi la conflicte armate pe teritoriul altor state în schimbul unor beneficii materiale sau în cadrul unor formațiuni paramilitare.
Recomandările noastre
