Grupurile de extremă dreaptă se întăresc din ce în ce mai tare, mai ales în partea orientală a ţării, punctul slab al economiei germane, la mai mult de două decenii de la reunificare. Mai mult, creşte rasismul împotriva imigranţilor şi refugiaţilor.
Un rechin îmbălsămat atârnă de tavanul cârciumii din anii '700 în centrul oraşului Ueckermunde. Înăuntru, patru bărbaţi robuşti sorb din niste halbe mari de bere. Au capete strălucitoare, rase, îmbrăcaţi cu tricouri sportive... la prima vedere par înspăimântători. Întrebaţi ce cred despre viitoarele alegeri din Germania, din septembrie, ridică din umeri. Numai unul, mai bătrân, cu nas stâlcit, de boxer, vorbeşte: ''Voi vota NPD (Partidul naţional democratic), fiindcă Germania nu mai trebuie să fie bătaia de joc a celorlalte ţări ''
Partidul naţional democratic este copia perfectă a unui partid nazist, în panorama politică germană, titrează l' Espresso. În acest orăşel marinăresc, guvernează stânga, dar la ultimele alegeri, o listă publică legată de NPD a depăşit 14%. Barmanul este unul dintre alegătorii lor: ''Am 56 de ani şi pentru a munci am colindat toată lumea. Ştiu cum merg lucrurile. Germanii plătesc impozitele care apoi sunt date imigranţilor. În Europa banii noştri sunt utilizaţi pentru a finanţa state precum Grecia şi Italia. Iar după aceea, grecii ne mulţumesc astfel şi...ridică in sus degetul mijlociu''.
Discursul populist în Germania creează breşe. Oraşe şi sate cu câteva de mii de locuitori, unde munca este aproape absentă, privesc cu nelinişte spre politica de primire a imigranţilor inaugurată de guvern. La periferiile marilor oraşe din Est, se nasc discuţii care de decenii nu se mai auziseră pe pământul teutonilor.
Grupul Facebook ''Nein zum Heim in Guben'' (Nu la noi acasă în Guben), potrivnic la orice formă de primire a refugiaţilor în oraş, a strâns 10.000 de susţinători. ''Aici n-a avut încă loc un răspuns electoral, dar avem o problemă de rasism cotidian, emotiv'', spune Birgit Mankour, referent la Die Linke, din oraşul vecin Cottbus. . ''Muncitori străini existau şi în timpul RDG. Diferenţa e că atunci aveau toţi locuinţă şi de lucru şi nimeni nu părea deranjat de aceasta. Multe femei germane se simt nesigure când văd străini pe străzi'', continuă Mankour discuţia.
La circa 150 km de Guben se află Dresda, unde în fiecare luni se celebrează o ''liturghie politică''. Marea piaţă Altmarkt e deocamdată pustie, în timp ce poliţia se organizează în aşteptatea sosirii manifestanţilor. Este adunarea PEGIDA, mişcarea Patrioţii europeni împotriva islamizării Occidentului, născută în 2014 în capitala saxonă.
''Suntem contrari politicilor de primire impuse de UE, spune un pensionar, N-avem nimic cu micile migraţii, dar suntem împotriva celor în masă, care-şi amestecă sângele cu cel german, iar politicul continuă să încurajezee invazia''.
Nostalgia după RDG, nu este exclusiv de stânga. ''Când exista RDG toţi aveau o casă şi un serviciu. Astăzi se spune că oamenii dispăreau în neant, dar eu îmi amintesc foarte bine: niciunuia dintre prietenii mei nu i s-a întâmplat nimic'', declară Otto Werner.
Undeva, mai departe, dincolo de un cordon de poliţie, se aud sloganurile contramanifestanţilor antifascişti. '' Ascultaţi-i, spune Sabria, sunt fiii lui papa' multi-kulti, convinşi că trebuie deschise graniţele tuturor''....
Recomandările noastre
