Un alt val de atacuri aeriene rusești a lovit Ucraina, vizând din nou capitala. Resturile dronelor de fabricaţie iraniană au lovit șase cartiere diferite din Kiev. Armata ucraineană a raportat că vineri, apărarea antiaeriană a distrus 39 din 71 de drone rusești.

Compania națională de energie „Dtek” a confirmat o serie de întreruperi de curent. Atacurile au vizat din nou zona Sumi și Harkov, în regiunile de nord-est.

Dificultăţi cu recrutatea

Potrivit Kievului, doar în luna octombrie, Moscova a lansat peste 2.000 de drone împotriva țintelor civile și militare.

De mai bine de doi ani ţara se confruntă cu „una dintre cele mai puternice ofensive rusești” , a declarat generalul Oleksandr Syrskyi, șeful Forțelor Armate ucrainene.

„Operațiuni de luptă, care continuă în diverse zone şi care necesită reînnoirea constantă a resurselor unităților ucrainene”, a adăugat Syrskyi în ajunul unei alte ierni de război, în contextul în care Kievul trebuie să facă față dificultăţii de a recruta bărbați pe care să-i trimită pe front.

Pentru Rusia este un moment favorabil, deoarece poate exploata și ambiguitățile unor organisme internaționale. Vineri s-a aflat că Ksenia Yudaeva, supusă sancțiunilor de către Statele Unite, a fost aleasă director executiv al Fondului Monetar Internațional pentru Rusia și Siria.

Moscova era deja reprezentată în Fond și a obținut o rotație controversată.

Gazprom trimite gaze în UE prin Ucraina

Planurile trebuiau să includă și un război împotriva exporturilor rusești de energie. Numai că robinetele care aduc gaz ul de la Moscova în Europa nu au fost niciodată închise definitiv.

O altă ambiguitate a conflictului Matryoshka care vede nfruntându-se Rusia și Ucraina, cu repercusiuni și influențe internaționale. Principala conductă de gaz din regiunea rusă Kursk către țări precum Ungaria, Austria și Slovacia continuă să pompeze, devenind o armă suplimentară pentru a divide Europa.

Și ieri, ca în fiecare zi de mai multe luni de zile, compania rusă Gazprom a declarat că într-o zi, ar fi trimis 42,4 milioane de metri cubi de gaz către Uniunea Europeană prin Ucraina. În realitate, conducta nu a fost niciodată sigilată.

Deși reduse, aproape jumătate din exporturile rusești de gaze naturale către Europa continuă să treacă prin Ucraina. Cealaltă jumătate ajunge în Vechiul Continent prin „Turkstream”, scufundată în Marea Neagră. Ruta terestră trece prin Sudzha, în regiunea Kursk, unde au intrat ucrainenii în august, și traversează întreaga țară până la cumpărătorii europeni.

Principalii cumpărători

Pentru prima dată din 1999, bilanţul Gazprom a înregistrat în 2023 o pierdere de 6,4 miliarde de euro (629 de miliarde de ruble). În plus, prețurile la gaze s-au înjumătățit față de primul an de conflict.

Vânzările au scăzut la jumătate din cauza războiului din Ucraina, iar piața chineză nu a compensat prăbușirea. Beijingul a importat o zecime din ceea ce Rusia a vândut anterior Uniunii Europene.

Operatorul ucrainean de transport de gaze naturale lichide (GNL) a declarat că tranzitul destinat țărilor UE a crescut cu 10,5% în perioada ianuarie-iulie 2024.

Coridorul ucrainean permite distribuția în direcția Slovacia, unde conducta se bifurcă spre Cehia și Austria. Principalii cumpărători sunt Ungaria, Slovacia și Austria. Primele două țări au guverne aliniate în mod deschis în sprijinul lui Putin și împotriva sprijinului european pentru Kiev.

UE n-are alternative

În decembrie 2019, cele două țări aflate în război au semnat un acord pe termen lung, pe cinci ani, pentru trecerea gazului rusesc prin Ucraina. Acordul expiră la sfârșitul acestui an și Kievul a declarat că nu are intenția de a-l prelungi sau de a negocia un nou contract. P

ână acum, conducta a rămas activă pentru că, în ciuda declarațiilor publice, guvernele europene nu au reușit să se elibereze complet de aprovizionarea rusească.

UE continuă să caute alţi furnizori, numai că la mai puțin de două luni până la sfârșitul anului și expirarea contractelor, nu există încă alternative definitive Moscovei.

Bruxelles-ul are în derulare discuții cu partea rusă pentru a menține supapele deschise, perpetuând fluxul actual. În septembrie 2022, după primele șase luni de război, operatorul ucrainean Naftogaz a inițiat proceduri judiciare împotriva Gazprom: cere plata tranzitului prin Ucraina.

Ungaria negociază cu Gazprom

Ungaria premierului Orban priveşte înainte şi continuă să rupă unitatea europeană. Budapesta și Gazprom negociază un acord pentru aprovizionări ulterioare începând cu 2025.

Marţi, ministrul maghiar de externe Peter Szijjarto a confirmat acest lucru agenției de știri ruse „RIA”, explicând că negocierile sunt la un nivel avansate: „Am semnat deja un acord suplimentar. pentru ultimul trimestru al acestui an, acoperind volume suplimentare la un preţ competitiv. În prezent, negociem un acord pentru anul următor.”

Noul contract permite Budapestei să mărească volumul gazoductului TurkStream peste Marea Neagră.

Anunțând acordul, ministrul de externe al Budapestei a reiterat că Ungaria intenţioneaza să se opună prin veto atunci când Uniunea Europeană va trebui să voteze un nou pachet de sancțiuni împotriva Moscovei.

Ca şi cum nu ar fi de ajuns, grupul energetic maghiar „Mol” a ajuns la un acord pentru furnizarea de petrol rusesc prin Belarus și Ucraina. Aproximativ două treimi din importurile de gaze ale Ungariei provin din Rusia, în timp ce Slovacia primește aproximativ 3 miliarde de metri cubi.

Submarinele Moscovei

Între timp, Rusia a început să proiecteze submarine cu propulsie nucleară pentru exportul de gaze din Arctica în Asia, cu scopul de a reduce la jumătate timpul de călătorie de-a lungul Rutei Mării Nordului.

Moscova folosește deja spărgătoare de gheață cu propulsie nucleară pentru a ușura transportul. Coastele arctice, de la Murmansk la vest până la strâmtoarea Bering la est, sunt văzute de Kremlin ca o alternativă mai rapidă, însă flota Moscovei nu are un număr suficient de spărgătoare de gheață.

Mikhail Kovalchuk, colaborator apropiat al președintelui Vladimir Putin și director al Institutului de Cercetări Nucleare Kurchatov, a prezentat proiectul submarinului la o conferință sectorială care s-a desfășurat în ultimele zile la Sankt Petersburg.

Submarinele vor avea o lungime de 360 de metri și nu vor depăși lungimea unei petroliere convenționale. Pentru că războiul hidrocarburilor va fi lung, iar economiile europene nu știu încă cum să facă față singure provocărilor energetice, eliberându-se de „dușmani”, scrie  avvenire. (Traducerea-Rador)