Tom Cotton denunță condițiile Rusiei la negocierile pentru Ucraina: „Continuarea discuţiilor nu este decât o farsă”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Preşedintele Comisiei pentru informaţii din cadrul Senatului Statelor Unite, republicanul Tom Cotton, susţine că tratativele cu Rusia pentru oprirea războiului din Ucraina sunt lipsite de sens. Potrivit acestuia, solicitările Kremlinului ca NATO să îşi retragă forţele militare pe aliniamentele din anul 1997, informaţii publicate pe surse de The New York Times şi alte instituţii media, arată că Vladimir Putin nu urmăreşte cu adevărat obţinerea unui acord de pace, conform Reuters.

Tom Cotton denunță condițiile Rusiei la negocierile pentru Ucraina: „Continuarea discuţiilor nu este decât o farsă”

Într-o postare publicată pe platforma X, senatorul american a criticat ferm poziţia Moscovei şi a subliniat că doar o înfrângere pe câmpul de luptă îl poate determina pe liderul de la Kremlin să oprească ofensiva.

„Retragerea ţărilor membre NATO din propriile lor graniţe este o cerere absurdă din partea Rusiei. Putin a demonstrat încă o dată că nu este serios în privinţa unei păci negociate. În acest moment, continuarea discuţiilor nu este decât o farsă”, a scris senatorul republican pe X.

„Trebuie să ajutăm Ucraina să-i demonstreze acest lucru”, a adăugat Tom Cotton, referindu-se la necesitatea ca Putin să conştientizeze că nu poate câştiga acest conflict.

Indexarea pensiilor în 2027: majorare de 7,3% sau creștere în două etape. Ce variante sunt analizate de Guvern

Waze va avertiza șoferii când se apropie de bicicliști. Noua funcție folosește date transmise de dispozitivele Garmin

Declaraţiile lui Tom Cotton, care a obţinut recent al treilea mandat de şase ani în Senat în urma alegerilor din 3 noiembrie desfăşurate în statul Arkansas, vin ca reacţie la o anchetă publicată de The New York Times. Cotidianul american a dezvăluit că, în cadrul discuţiilor purtate la Abu Dhabi pentru încheierea războiului din Ucraina, delegaţia rusă a reluat solicitarea ca Alianţa Nord-Atlantică să îşi retragă efectivele militare la poziţiile deţinute în 1997. Această cerinţă reia aproape identic pretenţiile formulate de Moscova la finalul anului 2021 şi începutul lui 2022, cu doar două luni înainte de declanşarea invaziei la scară largă, în perioada în care la Casa Albă se afla administraţia lui Joe Biden.

Sursa foto: kremlin.ru

Moscova revine la condiţiile enunţate înainte de invazia din Ucraina

Conform datelor obţinute de jurnaliştii de la The New York Times, oficialii ruşi au distribuit în această săptămână, la Abu Dhabi, un document oficial prin care solicită retragerea trupelor şi a bazelor NATO la graniţele din 1997. Documentul cere, totodată, stoparea oricărei extinderi viitoare a Alianţei şi încetarea tuturor activităţilor militare în Europa de Est, cu accent pe teritoriul Ucrainei.

Autenticitatea acestui text, obţinut de publicaţia americană de la o sursă implicată direct în procesul de negociere, a fost confirmată de o a doua persoană familiarizată cu discuţiile. Conţinutul demonstrează că preşedintele rus Vladimir Putin nu a renunţat la obiectivele sale strategice iniţiale, în pofida a peste 20 de luni de demersuri diplomatice întreprinse de administraţia preşedintelui american Donald Trump. Pe lângă retragerea la poziţiile din 1997, documentul reactualizează şi alte cerinţe din decembrie 2021, precum renunţarea la orice activitate militară occidentală în Ucraina, Europa de Est, Caucazul de Sud şi Asia Centrală.

Rusia formulează condiţii noi privind securitatea europeană

Pe lângă vechile revendicări teritoriale şi strategice, Moscova a introdus în negocieri şi o serie de pretenţii suplimentare. Partea rusă solicită ca Franţa şi Marea Britanie să renunţe la utilizarea arsenalului lor nuclear pentru asigurarea apărării altor state de pe continentul european, cerând în acelaşi timp oprirea completă a sprijinului extern acordat Kievului.

În contrapartidă, Federaţia Rusă se arată dispusă să accepte integrarea Ucrainei în Uniunea Europeană, însă impune condiţia ca statul ucrainean să nu ia parte la politica comună de securitate şi apărare a blocului comunitar. Potrivit analizei The New York Times, atitudinea delegaţiei ruse la Abu Dhabi arată că Moscova continuă să privească perioada Războiului Rece şi fostul Bloc de la Varşovia, constituit în 1955 sub conducerea Uniunii Sovietice, drept un model de referinţă pentru organizarea Europei postbelice.

Deşi emisarii speciali ai preşedintelui SUA, Steve Witkoff şi Jared Kushner, le-au atras atenţia negociatorilor ruşi că realităţile geopolitice s-au schimbat radical faţă de finalul anului 2021 şi i-au îndemnat să „privească spre viitor”, poziţia Kremlinului a rămas inflexibilă. Ulterior rundei de la Abu Dhabi, Witkoff şi Kushner s-au deplasat la Moscova, unde Vladimir Putin le-a transmis direct că solicitarea din 2021 privind retragerea forţelor NATO la aliniamentele din 1997 reprezintă în continuare „viziunea Rusiei asupra pilonilor arhitecturii de securitate”.

Acorduri bilaterale de securitate cu membri ai NATO

Informaţiile privind strategia diplomatică a Kremlinului sunt completate de o analiză recentă a cotidianului britanic The Telegraph. Citând surse diplomatice, publicaţia notează că Rusia încearcă să utilizeze actualul cadru al negocierilor de pace pentru a smulge concesii majore din partea Alianţei Nord-Atlantice. În paralel cu discuţiile privind oprirea războiului din Ucraina, Ministerul Afacerilor Externe de la Moscova a lansat propunerea unei noi arhitecturi de securitate pe continent, bazată pe semnarea unor pacte bilaterale de neagresiune cu anumite state membre NATO.