Găuri negre mici sau stele de neutroni imense? Mister cosmic!
- Ioan Bujor
- 10 noiembrie 2019, 18:16
Un grup de astronomi a descoperit recent în galaxia noastră un obiect misterios cu masa în jur de trei ori cea a Soarelui, care ar putea să fie o mică gaură neagră sau, dimpotrivă, cea mai mare stea de neutroni descoperită până acum.
În galaxia noastră ar putea exista miliarde de obiecte de acest gen.
Până la ora actuală au fost descoperite găuri negre cu masa de zeci de ori cea a Soarelui, sau cu masa de milioane sau chiar și miliarde de ori cea a astrului nostru. Găurile negre care au generat undele gravitaționale măsurate de antenele LIGO si VIRGO au masa de circa 20-30 de ori cea a Soarelui și, atunci când formează sisteme binare, aceste găuri negre, în dansul amețitor una în jurul celeilalte, emit unde gravitaționale, pierzând energie, ceea ce într-un final duce la contopirea lor într-o unică gaură neagră.
În centrul multor galaxii, inclusiv a noastră, există însa găuri negre enorme, cu masa de milioane de ori cea a Soarelui: este încă un mister mecanismul care a generat acești monștri cosmici.
Cât de mică însă poate să fie o gaură neagră? Un studiu recent, publicat în revista Science, relatează despre descoperirea unui obiect misterios, care ar putea să fie cea mai mică gaură neagră descoperită până acum.
Astronomii, printre care și un grup condus de Todd Thompson de la Ohio University, au studiat sute de mii de stele, analizând datele obținute de Apogee (Apache Point Observatory Galactic Evolution Experiment), dar și cu alte telescoape (Asas-Sn, Gaia), studiind lumina emisă de aceste stele și posibilele mici variații ale acesteia.
Practic, dacă o stea face parte dintr-un sistem binar, adică dacă pe lângă steaua vizibila există un alt obiect invizibil, fiecare orbitând în jurul centrului de masă comun, lumina stelei vizibile prezintă variațiuni de „culoare” (ale spectrului luminos), în care se alternează deplasări ale spectrului spre roșu (când steaua se îndepărtează față de noi) cu deplasări spre albastru (când steaua se mișcă înspre noi): un efect asemănător efectului Doppler – cel care face ca sunetul unei ambulanțe să fie mai acut sau mai grav în funcție de mișcarea acesteia față de noi.
Cu această metoda grupul de astronomi a descoperit la circa 10.000 de ani lumină față de noi, în constelatia Vizitiul (în limbaj de specialitate Auriga), o stea cu masa de circa trei ori mai mare ca cea a Soarelui care face parte dintr-un sistem binar împreună cu un obiect care nu se vede și care are o masă în jur de 3,3 ori mai mare ca cea a Soarelui. Perioada de rotație este de circa 83 de zile.
Ce anume este obiectul misterios și cât de siguri sunt astronomii asupra masei acestuia? Astonomii susțin că cel mai probabil este vorba despre o gaură neagră care ar putea să aibă masa între 3 și 6 ori cea a Soarelui. Ar fi un adevărat record – o gaură neagră foarte mică relativ la cele cunoscute. O astfel de gaură neagră ar fi putut lua naștere în urma exploziei unei stele masive care ar fi lăsat în urmă la început o stea de neutroni, care a consumat materia emisă în urma exploziei devenind o gaură neagră.
Și mai interesant ar fi însă scenariul unei stele de neutroni, care ar putea să aibă masa între 2,5 și 2,6 ori cea a Soarelui – o astfel de stea de neutroni conform multor teorii (nu toate însă) nici nu ar putea exista, fiind prea „grea”!
Ba mai mult, în galaxia noastră ar putea exista multe milioane de astfel de obiecte nedescoperite până la ora actuală.
Cosmosul e plin de mistere și obiecte minunate – cel nou descoperit este desigur o minunăție cosmică: cea mai mică gaură neagră de până acum sau cea mai mare stea de neutroni!
Articol scris de Cătălina Oana Curceanu, prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia) şi colaborator al Scientia.ro