Sursa foto: Arhiva EVZ
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Nu am să-mi dau şi eu cu părerea despre drona de la Galaţi, pentru că nu mă pricep. La Casa Pionierilor, nu am fost la cercul de aeromodele, aşa cum se pare că au fost foarte mulţi comentatori din spaţiul public.
Nici nu vom investiga dacă cetăţenii care se aflau fix pe balconul care dădea spre blocul unde a căzut târlia zburătoare, cu telefoanele pornite pe filmare şi îndreptate fix spre locul de impact, au fost, sau nu, la concertul artistului care a umplut Arena Naţională, şi de care, deşi este atât de popular, nu auzisem până la eveniment şi, sunt sigur, nici nu vom mai auzi de-acum încolo.
Vom lucra însă cu materialul clientului. Sau clienţilor, că sunt mai mulţi.
Primul client este MApN. Care, în legătură cu un eveniment atât de grav cum a fost cel de la Galaţi, nu a comunicat nimic mai mult de opt ore. I-o fi asurzit explozia. Grav este că lipsa de comunicare oficială într-o situaţie critică de conflict, poate avea urmări catastrofale pentru noi toţi. De altfel, şi în cazul de la Galaţi, cele opt ore de tăcere au lăsat loc speculanţilor de tot felul ca să-şi dea cu părerea. Acum, că avem mulţi părerişti-habarnişti care abia aşteaptă un moment să se remarce, nu trebuie să ne îngrijoreze.
Îngrijorător este altceva. Într-un război, există două fronturi. Unul vizibil, cel din tranşee, unde se confruntă faţă-n faţă cele două armate. Şi unul invizibil, unde sunt altfel de luptători decât cei de pe câmp, foarte bine instruiţi pentru a produce dezinformare, manipulare şi, în cele din urmă, panică şi neîncredere în autorităţi, care de cele mai multe ori produc pagube mai mari decât un bombardament. Asta s-a întâmpălat şi acum, în cele opt ore de tăcere.
Pe lângă pricepuţii la toate, s-au strecurat profesioniştii în diversiune informatică, amestecaţi printre guralivii de ocazie. De aceea, în primele ore de după impact, oficial, nu s-a ştiut nimic. Ci doar speculaţii şi imagini de amator, pe care fiecare le interpreta cum voia. Sau cum era determinat prin tehnici de manipulare pe care nu le vom analiza acum, să le interpreteze. Din acest punct de vedere, războiul din umbră a fost pierdut cu brio de M.Ap.N. Iar pentru amatorii de zelenskism sau putinism, desigur că implicaţi în această luptă din umbră au fost, cu siguranţă, atât ucraineni, cât şi ruşi. Nici nu mai contează cine l-a câştigat. Important este că l-am pierdut noi. Şi încă pe teren propriu.
Clienţii următori sunt Preşedintele României, domnul Nicuşor Dan şi domnul Radu Miruţă, ministrul Apărării. Mă rog, aşa se numeşte ministerul, că despre apărare, aşa cum am văzut, nu prea a fost vorba.
Gaura din ligheanul ministrului Miruţă
Cei doi domni au participat la şedinţa CSAT, convocată de urgenţă, după ce drona mult comentată a căzut pe blocul din Galaţi. Au participat la aceeaşi şedinţă. Dar de înţeles, au înţeles separat, fiecare după posibilităţi.
În interviul acordat BBC, preşedintele a spus clar: „Deci, a fost un roi de 43 de drone care au venit de la Est la Vest, care au vizat portul Reni și una dintre ele – lovită de armata ucraineană – și-a schimbat direcția și a trecut pe teritoriul României. Asta este sigur. Știm traiectoria tuturor celor 43 de drone.”
La rândul său, domnul Radu Miruţă vine cu oala şi ligheanul: „Pentru altitudini mai joase, lucrurile diferă de la relief la relief. Dacă zbori între niște văi, în care radarul nu vede, nu are gâtul peste, nu vede bucata aia de pe fundul oalei, ligheanului, acolo nu este acoperire din zona în care face acoperire națională”.
Să le luăm pe rând. Întâi, cu preşedintele, cum este normal. Spune că drona de la Galaţi făcea parte dintr-un roi de 43, lansate de ruşi către portul Reni. O astfel de dronă, identificată ca fiind de tip Geran 2, dacă nu are mult de zburat, iar la noi nu a avut, că a fost lansată din Crimeea, poate transporta cam 50 de kilograme de explozibil.
Specialiştii noştri au evaluat din ochi că ar fi avut cam 30 de kilograme cea de la Galaţi. Firesc, ne punem întrebarea: Dacă ruşii voiau să distrugă instalaţiile portuare de la Reni, de ce nu au încărcat toate dronele la maxim cu explozibil, astfel încât pagubele produse de acestea să fie cât mai mari. Să rămânem la cele 30 de kilograme estimate. O astfel de cantitate ar fi făcut praf jumătate din bloc, nu doar casa liftului şi câteva stricăciuni la primul apartament de sub ea. Cel de la etajul zece. Apropo de geamuri. După cum se observă în imaginile de la faţa locului, cele de la etajul nouă sunt întregi.
Cum pot rămâne întregi nişte geamuri, după ce în apartamentul de deasupra bubuie 30 de kilograme de explozibil? Răspuns: nu se poate. Am folosit inteligenţa artificială şi am primit un răspuns halucinant: „Pentru ca geamurile de la etajul 9 să nu fie sparte în cazul unui impact direct la etajul 10 sau pe acoperiș, încărcătura de TNT ar trebui să fie extrem de mică, de maximum câteva zeci de grame (echivalentul unei grenade de mână ușoare sau al unei petarde de mari dimensiuni). Sticla este cel mai fragil element al unei clădiri și cedează la o presiune foarte mică, de doar \(0.05 - 0.1 \{ bari}\) (\(0.7 - 1.5 \{ psi}\)).
Având în vedere că distanța pe verticală dintre etajul 10 și etajul 9 este de doar aproximativ 3 metri, dinamica undei de șoc impune limite drastice: Corelația dintre cantitate, distanță și rezistența geamurilor. Impact direct la etajul 10 (distanță de ~3 metri față de etajul 9): O cantitate de doar 50 - 100 grame de TNT detonată la etajul 10 este suficientă pentru a sparge geamurile de la etajul imediat inferior prin suflul exterior care coboară pe fațadă.” Aşadar, AI spune că au fost mai puţin de 50-100 de grame de TNT. Desigur, inteligenţa artificială nu a făcut armata. Se poate înşela. Dar geamurile au rămas, totuşi, întregi.
Cât priveşte ligheanul lui Radu Miruţă, că nu puteam vedea drona venind, şi nici să o doborâm, pentru că ar fi produs pagube mai mari decât căderea pe blocul foarte populat şi plin cu oameni care dormeau la acea oră târzie din noapte, să luăm părerea unui specialist. Generalul Dorin Toma, fost comandant al Comandamentului Multinațional de Divizie Sud-Est al NATO de la București, între 2022 - 2026.
„Compania franceză „Thales” a propus Armatei Române, încă din 2018, achiziția unor radare tactice mobile de tip Gap Filler Ground Master 200 (GM200), optimizate pentru a descoperi și urmări ținte greu vizibile (cum sunt dronele de tip Shahed/Geran), elicoptere și rachete de croazieră care zboară la înălțimi mici.
Aceste radare sunt exact ce trebuie pentru a acoperi golul de capabilitate existent. Pentru monitorizarea nordului Deltei Dunării, ar fi fost suficientă achiziția rapidă a doar 2-3 astfel de radare. Ulterior, în 2022, în contextul izbucnirii războiului din Ucraina, „Thales” a propus inclusiv un transfer tehnologic masiv și integrarea producției în industria națională de apărare”. Au fost din nou refuzaţi. Pe vremea aia, nu eram aşa prieteni cu francezii.
Aşadar, cu investiţii minime, de câteva zeci de milioane de euro, aveam cu ce vedea dronele, chiar dacă veneau pe fundul ligheanului lui Miruţă, fără ca radarele pe care le avem acum să-şi întindă gâtul după ele. Abia în decembrie 2025, la 7 ani de la prima ofertă, s-a decis achiziția a 12 astfel de radare prin programul SAFE, urmând ca ele să fie livrate în 2-3 ani. Până atunci, liber la zburat printre dealuri şi pe fundul ligheanelor.
De asemenea, Miruţă spune că în cele patru minute cât drona a evoluat în spaţiul românesc, avioanele ridicate de la sol, precum şi elicopterul de sprijin ar fi doborât-o trăgând în ea de sus. Producând adică pagube considerabile acolo unde s-ar fi prăbuşit fragmentele. Ce nu spune Miruţă este că o puteam doborâ de la sol cu vechile sisteme de artilerie antiaeriană Oerlikon pe care deja le avem demult în dotare. Doar că trebuiau mutate în Delta Dunării.
Însă noi vom achiziţiona pe bani mulţi sisteme antidronă de la Rheinmetall. Care vor sosi, probabil, mult după semnarea tratatului de pace între Rusia şi Ucraina.
Până atunci, am reuşit să ne dăm singuri cu stângul în dreptul. După ce luni seara, la cererea României, s-a reunit Consiliul de Securitate al ONU, unde, în bună măsură a fost condamnat incidentul de la Galaţi şi astfel România a mai devenit şi ea vizibilă pe plan internaţional, marţi de dimineaţă am anulat totul. Şeful Armatei, generalul Ggheorghiţă Vlad a fost chemat la DNA Militar pentru audieri. Are calitatea de suspect într-un dosar vechi de mai mulţi ani şi este acuzat de trafic de influenţă. Exact ce ne trebuia acum, când la graniţă războiul nu dă deloc semne să se stingă. Dimpotrivă., Rusia a atacat masiv în noaptea de luni spre marţi.
Recomandările noastre
