Circa 47 de milioane și jumătate de cetățeni francezi sunt așteptați duminică la urne pentru a stabili cine va conduce Franța, unul dintre cei doi piloni ai Uniunii Europene după Brexit, în următorii cinci ani.

Francezii se vor prezenta la secțiile de votare după o campanie prezidenţială încărcată de tensiune, pentru a alege între centristul pro-european Emmanuel Macron și candidata extremei drepte, Marine Le Pen.

Alegerile vin într-un context intern și extern foarte tensionat, după amenințările cu atentate din partea Isis și atacul hackerilor asupra serverelor echipei lui Macron, astfel că circa 50.000 de polițiști, jandarmi și militari au fost mobilizați pentru a menține ordinea.

Emmanuel Macron, de 39 de ani, fost bancher de investiţii şi fost ministru al Economiei în mandatul preşedintelui François Hollande, câștigător al primului tur, este dat ca favorit detaşat în ultimele sondaje, care îl creditează cu circa 61,5 - 63% din voturi, comparativ cu 37-38,5% cât ar întruni rivala sa, în vârstă de 48 de ani, scrie AFP, citată de Agerpres. 

Ceea ce nu înseamnă deloc că Macron va fi, cu siguranță, președinte, având în vedere că sondajele în cazul Brexit sau prezidențialelor americane au fost contrazise la urne. În plus, în Franța, anchetele de opinie întâmpină dificultăţi în măsurarea efectului posibil al „votului alb” şi al absenteismului la vot, care ar putea să fie ridicate în urma îndemnurilor unora dintre candidații ieșiți din cursă. 

Cei doi candidați susțin, amândoi, că ar reprezenta înnoirea clasei politice; Macron pretinde că apără liberul schimb şi vrea aprofundarea integrării europene, Le Pen denunţă „globalizarea sălbatică” şi imigraţia şi doreşte un „protecţionism inteligent”, mai scrie AFP.

Prezența la urne duminica aceasta ar putea să fie scăzută - doar 68% din persoanele chestionate au spus că sunt sigure că vor merge să voteze, în condiţiile în care, pentru prima oară în ultimii aproape 60 de ani, cele două mari partide tradiţionale, de stânga - Partidul Socialist şi de dreapta - Republicanii, nu au candidați în turul decisiv al prezidenţialelor. Cât despre extrema stângă, unii au anunțat că refuză să aleagă „între ciumă şi holeră”. 

Cei doi candidaţi vor vota în nordul Franţei, Macron în staţiunea balneară Touquet, iar Le Pen în fieful său Henin-Beaumont. 

Campania s-a încheiat vineri în confuzie după difuzarea a mii de documente ale campaniei lui Emmanuel Macron, piratate şi prezentate online, o operaţiune calificată imediat de către echipa candidatului ca una de "destabilizare". 

Preşedintele francez, François Hollande, a dat asigurări sâmbătă că atacul informatic masiv asupra unor documente ale echipei de campanie a candidatului de centru Emmanuel Macron, publicate chiar înainte de turul al doilea al alegerilor prezidenţiale de duminică, nu va rămâne 'fără răspuns'. 

"Ştiam că existau aceste riscuri în timpul campaniei prezidenţiale, pentru că s-a întâmplat şi în alte părţi. Nimic nu va rămâne fără răspuns", a declarat el pentru AFP. 

Comisia naţională de control privind campania prezidenţială, care s-a reunit sâmbătă dimineaţă, a recomandat instituţiilor media "să dea dovadă de responsabilitate şi să nu transmită aceste materiale, pentru a nu afecta sinceritatea scrutinului". 

Aproximativ 47,5 milioane de francezi sunt chemaţi la urne începând de la ora 6,00 GMT până la ora 17,00 GMT (chiar 18,00 GMT la Paris şi în unele mari oraşe), sub măsuri de înaltă securitate: peste 50.000 de poliţişti, jandarmi şi militari sunt desfăşuraţi pentru a asigura securitatea scrutinului. 

Franţa, care trăieşte din 2015 sub regimul stării de urgenţă, a scăpat poate dintr-un nou atentat islamist odată cu arestarea în noaptea de joi spre vineri a unui fost militar de 34 de ani, convertit la islam şi jurând supunere faţă de gruparea jihadistă Stat Islamic (SI). El a fost reţinut în proximitatea unei baze militare din Evreux, la o sută de kilometri nord-vest de Paris, cu arme ascunse în apropiere. 

Pe 20 aprilie, cu trei zile înaintea primul tur al alegerilor prezidenţiale, un poliţist a fost ucis pe artera pariziană Champs-Elysees. Atacul a fost revendicat de SI, grupare aflată la originea majorităţii atentatelor care au făcut 239 de morţi în Franţa din ianuarie 2015.