Fostul premier Ion Sturza contestă numirea lui Claudiu Năsui: Mai încercați o dată

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Fostul premier al Republicii Moldova, Ion Sturza, critică dur alegerea lui Claudiu Năsui pentru portofoliul Dezvoltării Economice și Digitalizării și cere Guvernului de la Chișinău să reconsidere decizia, într-o postare publică pe Facebook.

Sturza pune sub semnul întrebării atât viziunea economică a politicianului român, cât și decizia de a aduce un cetățean din afara Republicii Moldova într-o funcție politică de prim rang.

Reacția vine după ce premierul Vasile Tofan l-a propus pe fostul ministru român al Economiei pentru a intra în Guvernul de la Chișinău. Claudiu Năsui a acceptat propunerea și a anunțat că va renunța la mandatul de deputat în Parlamentul României. Potrivit informațiilor apărute luni, Năsui a primit și cetățenia Republicii Moldova.

Ion Sturza: Convingeți-mă că este o alegere bună

Într-un mesaj publicat pe Facebook, Ion Sturza afirmă că nu este convins de oportunitatea numirii lui Claudiu Năsui și susține că reacția este împărtășită inclusiv de persoane din România.

„Mai încercați o dată. Convingeți-mă că Claudiu Năsui este o alegere bună pentru Republica Moldova”, a transmis fostul premier.

Sturza îl critică în special pentru pozițiile exprimate anterior de Năsui în legătură cu politicile promovate de premierul României, Ilie Bolojan.

Fostul premier moldovean reproduce o declarație atribuită lui Năsui, potrivit căreia politicile lui Bolojan ar fi fost „socialiste”, și susține că această poziție este dificil de conciliat cu relația apropiată dintre actualul lider de la București și Republica Moldova.

„Despre omul care a fost și este, cu trup și suflet, alături de noi, basarabenii”, a scris Sturza, referindu-se la Ilie Bolojan.

Critici față de ideea reducerii masive a aparatului de stat

O parte importantă a mesajului lui Ion Sturza vizează viziunea economică și administrativă asociată cu Claudiu Năsui.

Fostul premier susține că reducerea cheltuielilor publice și eliminarea instituțiilor considerate inutile trebuie analizate separat de serviciile publice esențiale.

„Înțeleg și dorința de a tăia cu drujba din statul «gras»: să reducă numărul agențiilor, funcțiilor inutile și sinecurilor”, afirmă Sturza.

El atrage însă atenția că o reducere amplă a numărului de angajați din sectorul public nu înseamnă doar eliminarea funcționarilor sau a posturilor administrative.

„În rest, vorbim despre profesori, medici, polițiști și lucrători sociali. Despre oameni care asigură serviciile pe care statul s-a angajat să le ofere”, a scris Ion Sturza.

Claudiu Năsui și-a prezentat, la rândul său, viziunea economică drept una bazată pe libertatea economică, proprietatea privată, piața liberă și reducerea intervenției statului.

El a declarat că a acceptat propunerea premierului Vasile Tofan tocmai pentru că împărtășesc obiectivul transformării Republicii Moldova într-o țară mai atractivă pentru antreprenori.

Vasile Tofan apără alegerea lui Năsui

Premierul Republicii Moldova, Vasile Tofan, a explicat că alegerea lui Claudiu Năsui este legată de prioritățile noului Guvern.

Potrivit declarațiilor sale, Executivul de la Chișinău urmărește reducerea costurilor administrative, debirocratizarea, eficientizarea companiilor de stat și diminuarea obstacolelor pentru mediul de afaceri.

Tofan a spus că Năsui susține un stat mai mic, cheltuieli bugetare mai reduse, taxe mai mici și un număr mai mic de companii de stat. Premierul consideră că experiența sa din România poate fi utilă pentru Republica Moldova.

Șeful Guvernului de la Chișinău a mai declarat că s-a consultat cu Ilie Bolojan înainte de a merge mai departe cu propunerea privind numirea lui Năsui și că răspunsul primit a fost suficient pentru a susține candidatura.

„Republica Moldova nu este o companie în insolvență”

Ion Sturza susține însă că o reformă economică nu poate fi redusă la tăieri de cheltuieli și restructurări administrative.

În opinia sa, Republica Moldova are nevoie de dezvoltare economică bazată pe schimbări structurale, iar rolul unui ministru al Economiei trebuie să includă politici de susținere a antreprenoriatului și investițiilor.

Sturza critică inclusiv ideea unei reduceri a programelor de sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii.

„Afacerile au nevoie de ajutor de stat, inclusiv de granturi și finanțări nerambursabile, exact ca în Uniunea Europeană”, afirmă fostul premier.

El mai susține că statul trebuie să facă diferența între eliminarea cheltuielilor nejustificate și reducerea serviciilor publice sau a mecanismelor de sprijin economic.

Critici și pentru alegerea unui politician venit din România

Ion Sturza contestă și decizia de a aduce un cetățean străin într-o funcție politică importantă.

„Să inviți un cetățean străin într-o funcție politică înseamnă să ignori flagrant principiile elementare ale politicii”, a scris el.

Fostul premier consideră că partidele și liderii politici din Republica Moldova trebuie să investească mai mult în formarea propriilor echipe și în promovarea specialiștilor locali.

În schimb, Vasile Tofan a explicat că una dintre problemele administrației de la Chișinău este dificultatea de a atrage oameni din sectorul privat către funcții publice de conducere. Premierul susține că experiența lui Năsui, acumulată atât în sectorul privat, cât și în politica românească, a cântărit în decizia de a-l propune pentru funcția de ministru.

Dezbaterea despre Năsui, între liberalizare și rolul statului

Numirea lui Claudiu Năsui deschide astfel o dezbatere mai amplă despre direcția economică pe care ar trebui să o urmeze Republica Moldova în perioada următoare.

Pe de o parte, premierul Vasile Tofan și Claudiu Năsui susțin reforme orientate spre reducerea birocrației, eficientizarea statului și creșterea libertății economice. Pe de altă parte, Ion Sturza avertizează că reducerea intervenției statului nu trebuie să afecteze serviciile publice sau programele de dezvoltare economică.

Decizia privind intrarea lui Claudiu Năsui în Guvernul de la Chișinău a devenit astfel unul dintre primele subiecte majore de dezbatere politică și economică pentru noua echipă guvernamentală.