Politica
Un nou pas spre UE. Republica Moldova primește pe 28 octombrie foaia de parcurs pentru aderare
Uniunea europeană. Sursa foto: Uniunea Europeană
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Republica Moldova va primi, pe 28 octombrie, foaia de parcurs privind următoarea etapă a procesului de aderare la Uniunea Europeană. Documentul va fi prezentat împreună cu cele pregătite pentru Ucraina, Muntenegru și Albania, cele patru state pe care Bruxelles-ul le consideră în prezent cele mai avansate pe drumul către UE.
Anunțul a fost făcut pe 6 octombrie, la Strasbourg, de comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos. Potrivit oficialei europene, documentele vor stabili mai clar ce urmează pentru fiecare dintre cele patru țări, prin obiective concrete și calendare orientative.
Marta Kos a declarat că cele patru state au făcut progrese importante în ultimii ani în ceea ce privește pregătirea pentru aderare.
„Am identificat patru țări aflate în fruntea procesului: Muntenegru, Albania, Moldova și Ucraina. Aceste țări au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește gradul de pregătire în ultimii ani”, a declarat comisara europeană.
Marta Kos și Maia Sandu. Sursă foto: Facebook
Foaia de parcurs este concepută pentru a oferi mai multă predictibilitate statelor candidate și pentru a menține ritmul reformelor. Documentele vor indica etapele care trebuie parcurse în continuare, precum și obiectivele ce urmează să fie îndeplinite.
„Vrem să le ajutăm să mențină ritmul reformelor, iar aceste foi de parcurs vor stabili pașii următori. Ele vor oferi calendare orientative și obiective clare de realizat, asigurând astfel o mai mare predictibilitate pe calea aderării”, a explicat Marta Kos.
Bruxelles-ul avertizează: nu vor exista scurtături
Faptul că Republica Moldova se află în grupul statelor considerate fruntașe nu înseamnă însă că procesul de aderare va fi simplificat. Comisia Europeană insistă că fiecare candidat va fi evaluat în funcție de propriile rezultate.
„Este important de menționat că acest parcurs va continua să se bazeze strict pe realizările individuale ale țărilor candidate. Nu vor exista scurtături”, a subliniat comisara pentru Extindere.
Astfel, avansarea Republicii Moldova va depinde în continuare de implementarea reformelor și de îndeplinirea criteriilor europene, indiferent de ritmul celorlalte state candidate.
Cinci direcții prin care UE vrea să se pregătească pentru o extindere mai mare
În aceeași intervenție, Marta Kos a prezentat cinci seturi de măsuri prin care Comisia Europeană își propune să pregătească Uniunea pentru viitoarea extindere.
Prima direcție ține de funcționarea instituțiilor europene, statul de drept și procesul decizional. Comisia consideră că o Uniune cu mai multe state membre va avea nevoie de mecanisme mai eficiente pentru adoptarea deciziilor.
Printre propuneri se află folosirea într-o măsură mai largă a votului cu majoritate calificată în domeniile în care tratatele europene permit acest lucru. Bruxelles-ul analizează, de asemenea, reducerea situațiilor în care o singură țară poate bloca o decizie susținută de celelalte state membre.
„Este posibil să reducem numărul domeniilor în care o singură țară poate bloca decizii susținute de toate celelalte. De exemplu, în ceea ce privește sancțiunile, combaterea fraudei fiscale sau procesul de aderare. O Uniune mai mare trebuie să fie o Uniune mai flexibilă”, a spus Kos.
Statele candidate ar putea intra treptat în anumite sectoare ale UE
A doua direcție propusă de Comisia Europeană urmărește integrarea graduală a statelor candidate, înainte de aderarea propriu-zisă.
Țările care ating standardele necesare ar putea avea acces mai devreme la anumite domenii strategice ale Uniunii Europene. Printre sectoarele menționate se numără energia, transporturile, inteligența artificială, securitatea și apărarea.
Potrivit Martei Kos, integrarea graduală nu ar înlocui aderarea deplină, ci ar permite apropierea mai rapidă a statelor candidate de structurile și politicile europene.
„Integrarea graduală nu este un substitut pentru aderarea deplină. Este un accelerator al extinderii. Este o punte între necesitatea geopolitică de a stabiliza continentul nostru și continuarea unei extinderi bazate pe merite”, a explicat oficiala europeană.
UE pregătește și mecanisme pentru situațiile în care regulile sunt încălcate
Al treilea set de măsuri se referă la viitoarele state membre și la respectarea, după aderare, a principiilor statului de drept, democrației și drepturilor fundamentale.
Comisia propune instituirea unor mecanisme care să permită diminuarea sprijinului financiar european sau chiar restricționarea unor drepturi de vot în cazul unor încălcări grave ale valorilor fundamentale ale UE.
„Vrem să fie mai ușor să reducem sprijinul financiar sau să restricționăm drepturile de vot. Este o poliță de asigurare, astfel încât să putem reacționa dacă va fi nevoie”, a declarat Marta Kos.
Sursa foto: europeanwesternbalkans.com
Agricultura Ucrainei, una dintre provocările unei UE extinse
Un alt capitol al planului Comisiei privește impactul extinderii asupra politicilor și bugetului Uniunii Europene.
Evaluarea prezentată de Bruxelles arată că UE ar putea face față unei extinderi în majoritatea domeniilor, însă unele politici vor trebui ajustate.
Un exemplu este sectorul agricol ucrainean. Dimensiunea și productivitatea agriculturii din Ucraina ar putea necesita măsuri specifice pentru gestionarea impactului asupra pieței europene, în special în cazul anumitor produse agricole considerate sensibile.
Al cincilea set de măsuri este dedicat celor patru state care, potrivit Comisiei Europene, se află în acest moment în cea mai avansată etapă a procesului de aderare: Muntenegru, Albania, Republica Moldova și Ucraina.
„Extinderea este în interesul nostru”, spune Bruxelles-ul
Pentru Comisia Europeană, extinderea nu trebuie privită drept un gest de solidaritate față de țările candidate, ci ca o investiție strategică pentru însăși Uniunea Europeană.
Marta Kos a argumentat că o UE mai mare ar avea o poziție politică și economică mai puternică într-un context internațional marcat de rivalități geopolitice tot mai accentuate.
„Extinderea este în interesul nostru. Este vorba despre protejarea intereselor noastre și apărarea valorilor noastre. O Uniune mai mare este o investiție pe termen lung în pacea, securitatea și prosperitatea Europei. O Uniune extinsă își sporește greutatea politică și economică într-o lume caracterizată de o competiție geopolitică acerbă”, a conchis comisara europeană pentru Extindere.
Republica Moldova a deschis deja două clustere de negocieri
Republica Moldova a intrat în etapa negocierilor propriu-zise de aderare după deschiderea primului cluster, „Valori fundamentale”, la 15 iunie, în cadrul celei de-a doua Conferințe interguvernamentale Uniunea Europeană – Republica Moldova, desfășurată la Luxemburg.
O lună mai târziu, pe 14 iulie, Chișinăul și Bruxelles-ul au deschis negocierile pentru Clusterul 6, „Relații externe”. Acesta a fost lansat la Bruxelles și reprezintă un nou pas în procesul de apropiere a Republicii Moldova de structurile europene.
Pe 5 octombrie, după cea de-a zecea reuniune a Consiliului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană, Marta Kos a anunțat că alte două clustere de negocieri ar putea fi deschise în perioada următoare.
Autoritățile de la Chișinău și-au propus ca toate cele șase clustere de negocieri să fie deschise până la sfârșitul acestui an.
vot Uniunea Europeana / sursa foto:
Kaja Kallas: Transnistria nu va bloca aderarea Republicii Moldova
Tot în cadrul reuniunii de la Bruxelles din 5 octombrie, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a transmis un mesaj important pentru parcursul european al Republicii Moldova: problema regiunii transnistrene nu va constitui un obstacol pentru aderarea țării la Uniunea Europeană.
Declarația vine într-un moment în care Republica Moldova încearcă să accelereze deschiderea tuturor capitolelor de negociere și să avanseze în implementarea reformelor necesare pentru integrarea europeană.
Recomandările noastre
