Reorganizarea județelor, fără criterii clare. Eduard Boz: „Nu știm de fapt unde vrem să ajungem”
- Adriana Popescu
- 18 noiembrie 2026, 16:31
Eduard Boz. Sursă foto: captură video
- Iași și Vaslui, un exemplu de asociere posibilă
- Reorganizarea județelor, fără criterii clare. Eduard Boz: „Nu poți să dai cu barda”
- Varianta unui „super-județ”
- Riscul unor județe cu interese diferite
- „Noi, ca țară, nu știm de fapt unde vrem să ajungem”
- Reforma ar trebui lămurită înainte de alegerile din 2028
Reorganizarea județelor nu ar trebui făcută printr-o simplă alăturare administrativă, ci în funcție de caracteristicile economice, geografice și de capacitatea unui teritoriu de a funcționa coerent, consideră Eduard Boz, consilier local PNL Iași și director executiv al Asociației Metropolitane de Transport Public Iași. Invitat în podcastul „Contrapunct”, moderat de Radu Preda, acesta a discutat despre variantele de comasare aflate în dezbatere și a dat exemple concrete din Moldova.
Boz a spus că, indiferent de criteriul folosit, obiectivul principal ar trebui să fie funcționalitatea noului teritoriu.
„Eu ce încerc să aduc în prim-plan este că interesul nostru este funcționalitatea unui areal”, a afirmat acesta.
Invitatul a subliniat că un criteriu general nu poate fi aplicat identic în toate zonele și că vor exista excepții, inclusiv din cauza distanțelor dintre sate și centrele administrative.
Iași și Vaslui, un exemplu de asociere posibilă
Eduard Boz a dat exemplul județelor Iași și Vaslui, despre care a spus că ar avea elemente comune care ar putea permite o asociere.
„Iași cu Vaslui. Am putea să ne gândim, sunt două județe de câmpie, au un teritoriu agricol similar, producție de vin, putem să o împachetăm în acest sens”, a declarat acesta. Boz a sugerat că o asemenea construcție ar putea avea o identitate economică comună. „Deci un județ, un ținut al vinurilor, al producătorilor viticoli și așa mai departe”, a spus el.
Situația ar fi însă diferită în cazul județelor Suceava și Botoșani.
„Suceava cu Botoșani sunt foarte diferite. Adică mai degrabă văd o similitudine între Botoșani și Iași decât între Botoșani și Suceava”, a afirmat Eduard Boz.
Reorganizarea județelor, fără criterii clare. Eduard Boz: „Nu poți să dai cu barda”
Unul dintre modelele discutate public este cel al comasărilor după actualele curți de apel. Eduard Boz a spus însă că un asemenea model nu ar funcționa automat în toate cazurile.
„Să zicem că Iași cu Vaslui ar putea funcționa, dar nu știu dacă funcționează Botoșani cu Suceava”, a declarat acesta. Potrivit lui, Botoșani și Suceava ar putea avea diferențe importante în ceea ce privește profilul economic și geografic. „Nu poți să dai cu barda și să spui gata”, a spus Boz.
În opinia sa, o reorganizare trebuie să urmărească fie crearea unor teritorii foarte mari, cu activități economice diverse, fie asocierea unor județe care au anumite caracteristici comune.
Varianta unui „super-județ”
Eduard Boz a luat în calcul și posibilitatea unei reorganizări în unități administrative mult mai mari.
„Trebuie să ne gândim așa, fie fac un super județ mare, care atunci are o varietate, cum este regiunea nord-est, reunește toate cele șase județe din nordul Moldovei”, a spus acesta.
Un asemenea teritoriu ar putea, potrivit lui, să ofere unui investitor mai multe opțiuni în funcție de profilul proiectului. Pentru turism, investițiile ar putea fi orientate spre zone precum Suceava, Neamț sau Bacău, în timp ce agricultura și vinificația ar putea fi dezvoltate în Vaslui, Iași sau Botoșani.
„Vrei o investiție în IT, în tehnologii mai sofisticate, avem Iași, centru universitar. Vrei producție industrială, avem Bacău sau un alt centru, sau Roman, sau investiții logistice”, a afirmat Eduard Boz.
Riscul unor județe cu interese diferite
Boz a avertizat că alăturarea unor zone cu priorități foarte diferite poate genera dezechilibre în alocarea investițiilor.
Acesta a dat din nou exemplul unei eventuale asocieri între Suceava și Botoșani.
O conducere ar putea decide să investească mai mult în infrastructura turistică și în drumurile de munte, în timp ce o administrație ulterioară ar putea pune accentul pe agricultură și transportul cerealelor.
„Deci ele nu trebuie să intre în conflict”, a spus Eduard Boz. Potrivit acestuia, problema actuală este că nu există încă un principiu clar prezentat public. „Deocamdată, eu ce am vrut să semnalez este că nu s-a pus pe tapet niciun astfel de principiu”, a afirmat el.
„Noi, ca țară, nu știm de fapt unde vrem să ajungem”
Consilierul local PNL Iași a criticat și modul în care discuțiile despre reorganizare au ajuns în spațiul public.
„Sunt niște declarații de presă care inflamează populația”, a spus acesta. În opinia sa, oamenii ajung rapid să se întrebe care județ sau localitate va fi absorbită de alta, fără să existe încă o explicație clară privind obiectivul final. „Dar noi, ca țară, nu știm de fapt unde vrem să ajungem”, a declarat Boz.
El a susținut că populația trebuie consultată și că, înainte de orice reorganizare, trebuie analizate populația reală și serviciile publice existente în fiecare zonă.
Reforma ar trebui lămurită înainte de alegerile din 2028
În discuție a fost abordat și calendarul reformei. Eduard Boz a spus că subiectul trebuie clarificat înainte de următorul ciclu electoral.
„Cert este că în 2027 trebuie lămurit acest subiect. În noile alegeri din 2028 trebuie să intrăm reorganizat”, a afirmat acesta.
Boz a avertizat că o nouă amânare ar însemna pierderea altor ani.
„Exact. Și nu ne mai permitem”, a spus el.