Micii agricultori au intrat singuri în gura lupului. De câțiva ani, pe grupurile specifice acestui domeniu se discută intens despre metodele folosite toamna, pentru a pregăti terenul pentru următoarele culturi. Anul acesta a fost readus în discuție subiectul, unul dintre legumicultori întrebând cum poate face dezinfecția cu formol. Postarea a stârnit zeci de reacții, consumatorii fiind siderați de ceea ce tocmai au aflat.

Toamna, micii agricultori caută diverse metode mai puțin costisitoare pentru a pregăti terenul pentru viitoare culturi. Folosirea formolului pentru a dezinfecta solul pare a fi o soluție extrem de populară folosită în ultimii ani. Unul dintre legumicultori se pare că nu știa modul în care această substanță poate fi utilizată în solar, așa că a decis să întrebe pe un grup specific, pe rețelele de socializare. În timp ce o parte dintre agricultori i-au oferit scheme exacte cu modul în care se folosește formolul și cantitățile folosite, consumatorii au fost de-a dreptul îngroziți de această practică.

„Nu mai aveţi Dumnezeu?! Doar profitul contează?“, s-au grăbit cititorii să comenteze.

Postarea legumicultorului a devenit extrem de distribuită pe rețelele de socializare, așa că specialiștii au făcut o serie de precizări. Formolul nu este o substanță certificată domeniul legumiculturii și nici nu se cunosc efectele secundare ale acesteia cu privire la sănătatea consumatorilor finali. Plantarea, în cazul dezinfectării cu formol, se face la aproximativ trei săptămâni de la aplicarea substanței. Această metodă este una mai puțin costisitoare în comparație cu soluțiile certificate, din acest motiv fiind aleasă de micii agricultori.

Ing. Doru Crăciunescu a vorbit despre efectele pe care le poate avea folosirea formolului în solarii. Specialistul susține că această metodă este una relativ nouă și are mai mult un rol conservant. În ceea ce privește efectele acestei pregătiri a solului, nu ar trebui să aibă efecte negative.

„Orice produs folosit pentru dezinfecţia solului, pentru că despre asta e vorba, nu ar trebui să aibă un efect negativ asupra producţiei în sine. În orice dezinfecţie, şi formolul acesta, se lasă o perioadă de pauză de la aplicare până la plantare şi automat efectul negativ se duce. (…) De cele mai multe ori însă este o cheltuială inutilă“, spune inginerul agronom Doru Crăciunescu.

Soluțiile necertificate utilizate pentru dezinfectarea solului ar putea avea efecte negative asupra consumatorilor finali

Despre această practică de dezinfectare a solului a vorbit și dr. ing. Costel Vânătoru, cercetător din cadrul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău. Specialistul susține că, deși formolul este din ce în ce mai mult folosit de micii agricultori, momentan nu există informații certe cu privire la efectele negative ale acestei practici.

„Eu nu am acum nişte date precise, dar ştiu că nu este acreditat şi că există suspiciunea aceasta de a pune în pericol sănătatea. Vorbim de o procedură care nu este acreditată de lumea ştiinţifică. E o invenţie, mai popular, o practică făcută de gospodari. Nu e de mult introdusă, ei mai folosesc asta în spaţii protejate, în sere/solarii, dar nu este cea mai bună soluţie. Sunt substanţe acreditate, speciale, pentru dezoinfecţia solului, sunt şi pe cale bio, şi pe cale chimică, însă, sigur, sunt costisitoare şi unele şi altele. Şi chiar că a început să fie o problemă aceasta cu dezinfecţia în spaţii protejate, pentru că au apărut dăunători, viroze greu de combătut, şi se instalează în spaţii protejate. Cu ani în urmă nu erau şi se impune o atenţie mărită“, atrage atenție dr. ing. Costel Vânătoru.

Cercetătorul susține că micii legumicultori sunt nevoiți să caute diverse metode pentru a scăpa de dăunători și de evoluția bolii. De cele mai multe ori, ei sunt tentați să meargă spre soluții „experimentale“, mai puțin costisitoare, care au mai fost folosite în trecut. Ei sunt interesați de o eficiență mare, însă produsele folosite de ei ar putea avea consecințe pentru consumatorii finali. Micii fermieri nu apelează la sfaturile specialiștilor și preferă să folosească metode mai ieftine față de produsele certificate.

„Nu e o treabă simplă dezinfecţia solului, trebuie făcută cu multă atenţie, pentru că poţi să faci şi bine, poţi să faci şi rău. Poţi să distrugi fauna utilă, să rămână reziduuri toxice în sol, care să se regăsească în plantă, de aceea au fost câteva substanţe care se foloseau în trecut la dezinfecţia solului şi care s-au retras pentru că s-a constatat că lasă reziduuri periculoase în sol, reziduuri care se regăsesc şi în plantă. În trecut DDT-ul, după care a venit Sinoratox-ul granulat, care a fost folosit până prin 2000, încă s-a mai găsit în acei ani. Era încorporat în sol şi era folosit pentru dezinfecţia solului, acum se mai găseşte încă o substanţă care la noi mai e utilizată, în Uniune nu, este vorba despre Basamit, iară o substanţă destul de puternică. Mai sunt şi altele“, a precizat ing. Vânătoru.

Care este cea mai eficientă metodă pentru tratarea solului, cu cele mai puține riscuri

Specialistul de la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău susține că micii agricultori rezolvă problemele distrugând tot, apoi lasă totul pe seama chimiei. El vine în sprijinul acestora, oferindu-le o metodă destul de veche, care dă rezultate extrem de bune și nu prezintă riscuri pentru sănătate.

„Sunt şi metode bune, de exemplu dezinfecţia cu aburi, una dintre cele mai bune şi inofensive dezinfecţii. Se practica în trecut şi şi acum se practică, o fac cei care au posibilitatea să producă aceşti aburi. Practic se acoperă solul cu o folie cu care se pompează abur cald şi, sigur, atunci se dezinfectează. Şi o perioadă lungă de timp solul este dezinfectat. Mai sunt şi alte metode, însă e o problemă. Dezinfecţia solului e un subiect important, care din păcate a ajuns să fie tratat şi după ureche“, a mai precizat Costel Vânătoru.

Specialiștii în agricultură susțin că nu doar folosirea unor soluții necorespunzătoare pentru dezinfectarea solului este greșeala micilor fermieri. Gunoiul de grajd pe post de îngrășământ este de asemenea o practică greșită, pe care ei o consideră inofensivă.

„Toţi ştiu. «Păi ce, bă, tu cultivi ca mine, care stau în fiecare zi în solar?!». Mă cheamă atunci când «sunt cu mortul în casă», când chiar există o problemă şi nu-i mai dau de cap“, spune ing. Doru Crăciunescu.

Micii agricultori folosesc astfel de metode necertificate deoarece, în România, nu este implementat un sistem de control eficient pe întreg lanțul de la producerea legumelor și fructelor și până la producător.

„Noi avem multe de făcut în România. Noi din păcate nu am reuşit nici măcar să sectorizăm pieţele, să avem «producţie convenţională», «producţie de import» şi «producţie ecologică» – şi în toate cazurile să avem o fişă de trasabilitate a producţiei de la sămânţă şi până la recoltare. Adică să ştim tehnologia de cultură aplicată, dacă planta respectivă a fost cultivată pe sol sau pe suport de vată minerală şi a fost hrănită cu perfuzia, ce tratamente au fost aplicate şi aşa mai departe. Practic nu avem un flux bine descris, cum ar trebui să fie“, a conchis dr. ing, Costel Vânătoru.