Fondurile europene din 2028-2034, o nouă bătălie pentru România. Care ar putea fi soluția salvatoare pentru țara noastră

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

România se pregătește pentru un nou exercițiu financiar european, în care accesarea banilor ar putea deveni mult mai competitivă, iar statelor membre li se va cere să vină cu proiecte de anvergură europeană. Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, avertizează că România trebuie să își pregătească din timp proiectele, dacă vrea să obțină o parte importantă din fondurile disponibile după 2028. Acesta a explicat, în podcastul „Picătura de business”, moderat de Radu Preda și difuzat pe evz.ro și pe canalul Hai România, că viitorul mecanism de finanțare europeană va schimba într-o anumită măsură modul în care statele membre concurează pentru bani.

România, în fața unei noi competiții pentru fondurile europene. Ce proiecte ar putea aduce miliarde

Potrivit lui Victor Negrescu, una dintre schimbările importante vizează faptul că Bruxelles-ul va administra direct o parte mai mare a fondurilor, ceea ce va însemna competiții între proiectele propuse de statele membre.

„Pentru prima dată, Bruxelles va administra mai mulți bani direct. Și atunci vor fi competiții la Bruxelles, așa cum a fost pe programul de cercetare Horizon”, a explicat europarlamentarul.

Unul dintre mecanismele avute în vedere este un fond european de competitivitate.

„Va exista un fond european de competitivitate, unde vor fi apeluri și toți o să venim cu proiecte de anvergură europeană. Aici România trebuie deja să își gândească aceste proiecte pe care să le prezentăm Bruxelles-ului începând cu 2028”, a declarat Victor Negrescu.

România trebuie să pregătească proiecte de miliarde de euro

Domeniile eligibile ar putea fi foarte diverse, de la energie și digitalizare până la medicină și infrastructură. Diferența esențială este că proiectele nu vor mai fi gândite doar pentru impactul național, ci trebuie să aibă o dimensiune europeană.

„Sunt foarte multe domenii, din energie, digitalizare, medicină, inclusiv infrastructură, dar ele trebuie să aibă o anvergură europeană, un impact european, parteneri din mai multe state membre. Proiecte mari, de anvergură, un miliard de euro, 2 miliarde de euro, 3 miliarde de euro”, a precizat Negrescu.

În acest context, România trebuie să treacă de la logica proiectelor fragmentate la o strategie bazată pe câteva obiective majore.

Europarlamentarul a dat ca exemplu proiectele europene de cercetare și infrastructură care au reușit să atragă finanțări importante și a susținut că România trebuie să își propună să fie lider de proiect, nu doar partener într-o inițiativă coordonată de alte state.

„Eu aș vrea să fim lideri de proiecte”, a afirmat Victor Negrescu.

România riscă să piardă oportunități dacă nu se pregătește

Una dintre problemele identificate de Negrescu este capacitatea redusă a administrației de a pregăti proiecte mature într-un timp scurt.

Europarlamentarul a amintit cazul proiectelor europene din domeniul inteligenței artificiale și al infrastructurii digitale, unde România a avut dificultăți în a-și coordona instituțiile.

„România încercase de trei ori să aplice. Și actorii instituționali nu erau capabili să stea la aceeași masă”, a spus acesta.

În cele din urmă, proiectul unui centru de date de tip AI a putut fi dus mai departe după implicarea mai multor instituții și universități.

Victor Negrescu. Sursa foto: Captură video

În opinia sa, asemenea proiecte vor deveni esențiale în următorul deceniu, iar România nu își permite să rateze oportunitățile care apar la nivel european.

Noi reguli legate de fondurile de coeziune

Schimbările nu se vor limita la fondul european de competitivitate. Și fondurile de coeziune ar urma să funcționeze într-un cadru diferit.

Potrivit lui Victor Negrescu, fiecare stat va trebui să prezinte un plan, ceea ce amintește într-o anumită măsură de mecanismul PNRR.

„Fondurile de coeziune își schimbă specificul în sensul în care fiecare stat va trebui să prezinte un plan, din nou ca PNRR. Deci trebuie să scriem și acel plan până în 2028”, a explicat europarlamentarul.

România are, în prezent, aproximativ 40 de miliarde de euro alocate prin politica de coeziune, ceea ce face ca pregătirea noului exercițiu financiar să fie esențială.

Negrescu avertizează însă că România trebuie să evite greșelile făcute în cazul PNRR și să nu ajungă să construiască proiectele în ultimul moment.

„Este o competiție între state”

Europarlamentarul a subliniat că viitoarea perioadă financiară europeană nu trebuie privită ca o simplă continuare a mecanismelor actuale.

„Este o competiție între statele membre. Dacă ești abil, aduci niște state lângă tine”, a spus Victor Negrescu.

Acesta a dat exemplul unui proiect privind securitatea maritimă la Marea Neagră, pentru care România a încercat să obțină sprijin european. Bulgaria a manifestat, la rândul său, interes pentru proiect, iar soluția a fost împărțirea acestuia între cele două state.

În opinia lui Negrescu, astfel de situații arată cât de importantă va deveni capacitatea de negociere și formarea unor alianțe europene.

„Trebuie să înțelegem că este o bătălie”, a concluzionat europarlamentarul.

România trebuie să decidă unde vrea să fie competitivă

Victor Negrescu consideră că România nu mai poate încerca să finanțeze simultan toate domeniile, fără să stabilească priorități.

„Noi vrem să finanțăm de toate și nu finanțăm nimic bine și nu suntem competitivi la finalul zilei”, a afirmat acesta.

În perspectiva noului exercițiu financiar, România ar trebui să stabilească domeniile în care poate deveni lider regional sau european și să își concentreze resursele asupra acestora.

Inteligența artificială, energia, infrastructura, medicina și digitalizarea se numără printre domeniile care ar putea genera proiecte de anvergură.

Miza este cu atât mai mare cu cât România rămâne puternic dependentă de fondurile europene pentru investiții publice. Potrivit lui Negrescu, aproximativ șase din zece investiții publice sunt realizate direct cu bani europeni, iar nouă din zece investiții au implicat, la un moment dat, fonduri europene.