Filantropii români care au finanțat spitale din averea lor

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Filantropii sunt acei oaameni care își iubesc semenii. Ei fac donații pentru burse de studii, pentru construcția de spitale sau pentru construcția de școli sau alte instituții culturale. Ca o notă generală, ei nu au făcut campanii de strângere de donații (fundraising), ei au donat bani dim propia lor avere sau au donat întreaga lor avere în acest scop.

Filantropii din Turnu Severin, Ioana și Ioan Grecescu

Filantropii Ioana și Ioan Grecescu sunt nume binecunoscute pentru mehedințeni. Ei au construit din 1868, atât Biserica Grecescu, devenită Catedrala orașului cât și Spitalul care le poartă numele. Ioan Grecescu a decedat în 1875.  Ambele monumente istorice sunt numite astăzi „Ansamblul Grecescu”. Importanța acestui spital a fost vitală pentru un oraș tânăr care fusese întemeiat la 23 aprilie 1833.

Credit foto: Wikipedia

S-a scris despre faptul că inițiativa lor a fost apreciată de Domnitorul României, viitorul Rege Carol I. Acesta l-a trimis chiar pe arhitectul Curții pentru a proiecta și a suprveghea catedrala care păstrează modelul Catedralei de la Curtea de Argeș, ctitorite de către Neagoe Basarab și Despina Doamna.

Filantropii din Craiova, Theodor Preda și Ioan C. Michail

În jurul anului 1868, Theodor I Preda (1798-1868) a lăsat prin testamentul său din 1863, ca în casele sale din Craiova să se fondeze un spital. Spitalul a început să funcționeze din 1870 și a trecut prin diverse forme de organizare. În prezent,  Spitalul de Neuro-Psihiatrie din Craiova și-a asumat moștenirea istorică a spitalului fondat de filantropul Theodor I. Preda.

Jean Mihail. Sursa foto: Muzeul de Artă Craiova

Între filantropii legendari ai Craiovei, îl amintim pe Ioan C. Michail (1875-1936). Acesta, în testamentul său  redactat la 14 februarie 1933 și publicat în „Monitorul Oficial” la 28 decembrie 1936 (Ioan C. Michail murise la 23 februarie 1936)  a lăsat toată averea sa statului român. Ioan C. Michail a prevăzut în testament ca orașele Craiova, Turnu Severin, Turnu Măgurele  Caracal să primească fiecare câte 500 000 lei care să fie folosiți inclusiv pentru ajutorarea bolnavilor, bătrânilor și săracilor. Orașul Tecuci primea 400 000 lei din care jumătate aveau destinație specială pentru spitalul din localitate, iar cealaltă jumătate pentru săraci.

Testamentul lui Ioan C. Michail prevedea clar ca la București să se fondeze un Institut al Materniății, cu rol dublu, clinic și de cercetare în domeniul neo-natologiei și ginecologiei, Acest Institut respecta modelul institutelor de profil din Franța. Ioan C. Michail a lăsat bani atât pentru spital, cât și pentru infrastructura de cercetare dar și pentru locuințele medicilor. Spitalul nu s-a realizat niciodată, evident, din vina autorităților care nu au dus la îndeplinire prevederile testamentare.

Eftimie Diamandescu și  centrul pentru infirmi de la Bălăceanca

Fost primar al Capitalei,  Eftimie Diamandescu (1819-1894) a lăsat prin testament în anul 1892,  ca venitul moșiei sale de la Bălăceanca să fie administrat exclusiv și fără condiții de către soția sa. Sofia. Centrul pentru infirmi, construit din 1890,  primea finanțarea din veniturile moșiei. Un administrator pentru moșie, un administrator pentru centru, profesori, cadre medicale urmau să lucreze la Bălăceanca plătiți din venitul moșiei. Eftimie Diamandescu a murit pe 16 august 1894.

Constantin Vasiliu-Bolvnavu, căminele studențești și centrul de odihnă de la Sinaia

Constantin Vasiliu Bolnavu (1867-1944) a fost unul dintre filantropii care s-a gândit la ocrotirea sănătății studenților și a oamenilor de cultură. El a lăsat bani pentru cămine studențești. A donat un teren pentru a se construi un centru de odihnă pentru oamenii de cultură.

În anul 1923, marele filantrop Constantin Vasiliu Bolnavu a deschis o fundație cu sediul în București, Piața Amzei, pe care o va înzestra cu un capital de 12 milioane lei și cu un important fond funciar la marginea Capitalei.

Suma de 12 milioane lei pe care filantropul a oferit-o Fundației Universitare Constantin N.Vasiliu Bolnavu reprezenta cuantumul alocării bugetare a sttului pentru cazarea în cămine a studenților. Scopul Fundației era evidemt, sprijinirea studenților din toate regiunile României Mari să locuiască în București unde veniseră acolo la studiu.

Așadar, el a sprijinit ca filantrop învățământul superior și pe studenții români, fiind preocupat de existența spațiilor de cazare adecvate pentru ei,

În 1928, filantropul alocă 575 hectare la Sinaia construirii unei facilități de odihnă pentru oamenii de cultură din România.

Acestea sunt numai câteva exemple de filantropi români preocupați de sănătatea semenilor lor, ei donându-și total sau parțial averea personală în acest scop.