Facturile la curent ar putea fi mai mari din toamnă. Efectul opririi reactoarelor de la Cernavodă

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Oprirea ambelor reactoare de la centrala nucleară Cernavodă pune presiune asupra sistemului energetic, în condițiile în care debitul scăzut al Dunării afectează posibilitatea de răcire și funcționarea în siguranță a pompelor.

Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a declarat că situația este stabilă în prezent și că există soluții pentru acoperirea necesarului de energie.

„Există soluții și în acest moment situația este stabilă. Într-adevăr, închiderea ambelor reactoare nucleare datorită debitului scăzut al Dunării și nivelului scăzut de apă în zona Cernavodă, imposibilitatea de a răci, de a funcționa în siguranță pompele ne creează un stres în sistem. Dar în mod evident, cel puțin pentru perioada imediat următoare, în timpul zilei avem producție de fotovoltaic.

Oricum, știți că produceam ziua mai mult decât era cerere. O parte era exportată această electricitate din fotovoltaic către țările din jur și mai ales către Bulgaria, la prețuri destul de mici. Sunt câteva zile în care energia eoliană va compensa o parte din pierderea pe care am suferit-o odată cu închiderea și a reactorului 2 ieri și sigur, există suficiente resurse din import”, a spus Bușoi.

Sursa foto: dreamstime.com

Secretarul de stat a precizat că autoritățile urmăresc însă evoluția prețurilor la energia importată.

„Ne îngrijorează, evident, prețurile la care importăm electricitate. Pentru moment, nu am văzut creșteri mai mari decât cele așteptate”, a adăugat el.

În zilele cu vânt puternic, România a produs din energie eoliană aproape la fel de multă energie cât un reactor de la Cernavodă.

Ce se întâmplă dacă energia hidro scade

Cristian Bușoi a vorbit și despre situația care s-ar putea înregistra într-un scenariu pesimist, caracterizat de temperaturi ridicate, consum mare de energie și producție hidro redusă.

„Avem grupul 4 de la Rovinari, aproape 300 de megawați, rezerve de cărbune conform normativului pentru grupul aflat în rezervă la Complexul Energetic Oltenia, mai putem compensa până la 300 de megawați în plus față de ceea ce se întâmplă în orele de vârf la Hidroelectrica. Dar și aici, evident, nu putem face acest lucru pe termen foarte îndelungat, să zicem, săptămâni la rând, pentru că avem nevoie de apa de rezervă din lacuri pentru perioada iernii și nu avem nicio garanție că vor fi suficiente precipitații în toamnă pentru a reface aceste rezerve”, a explicat Bușoi.

El a arătat că evaluările realizate la nivel european indică existența unor resurse disponibile în regiune.

„Iarăși, dacă ne uităm la partea de securitate energetică, de acces la electricitate, în acest moment, toate evaluările Comisiei Europene, ale ENTSO-E, care este rețeaua de transport de electricitate și operatori de electricitate din UE, toți ne-au asigurat că în acest moment există disponibilități în regiune”, a mai spus secretarul de stat.

Consumul populației nu va fi deconectat

Bușoi a precizat că, în cazul unui scenariu sever, autoritățile ar putea interveni asupra consumului marilor consumatori industriali în intervalele de vârf din timpul serii. El a exclus însă posibilitatea deconectării consumatorilor casnici. „Nu există un astfel de scenariu pentru populație, este exclus.

Avem suficientă electricitate din gaz și cărbune”, a subliniat Cristian Bușoi.

Aproape o treime din consum, acoperită din import

În prima zi în care România a funcționat fără energie nucleară, aproape o treime din consumul de electricitate a fost asigurat prin importuri.

Întrebat cât timp poate continua România să apeleze la această soluție, Cristian Bușoi a spus că resursele disponibile în regiune permit menținerea importurilor, în măsura în care nu apar probleme la centralele din statele vecine.

„În principiu, putem funcționa oricât, pentru că resurse există în regiune, cât timp nu avem probleme cu centrala Kozlodui (din Bulgaria, n.r.) și mai ales în condițiile în care și centrala nucleară de la Paks (Ungaria) începe încet, încep să se redeschidă. Sigur că un debit al Dunării acolo s-ar translata mai bine de o săptămână către un debit crescut și în zona României și apoi la Cernavodă. Dar cât timp lucrurile sunt stabile în regiune, în principiu, putem funcționa o perioadă îndelungată de timp”, a declarat Bușoi.

Energia importată este de 2-2,5 ori mai scumpă

Problema principală indicată de secretarul de stat este cea legată de costurile importurilor. Potrivit acestuia, energia cumpărată din exterior este semnificativ mai scumpă decât energia produsă de Nuclearelectrica în cadrul contractelor bilaterale.

„Dacă securitatea aprovizionării este asigurată și nu avem emoții, problemele pe care le punem sunt legate de costuri. Față de prețul pe care îl avea Nuclearelectrica în contractele bilaterale cu furnizorii, cei mai mulți, apoi mai departe către populație. sigur, o parte către firme, unele contracte direct cu câțiva mari consumatori industriali – evident, ele sunt confidențiale, dar putem să estimăm o medie - importurile sunt cam de 2-2,5 ori mai scumpe”, a explicat Cristian Bușoi, la un post TV.

El a precizat că efectul asupra costurilor ar putea fi resimțit dacă importurile la prețuri ridicate se mențin pentru o perioadă mai lungă: „Dacă vorbim de o treime și dacă vorbim doar de 3-4 ore pe zi, dacă lucrurile acestea se întâmplă o săptămână-două, evident, se va simți la un moment dat în costuri, dar ele pot fi absorbite de situația generală. Probabil că vor mai reduce profiturile.”

Când ar putea apărea efectele în facturile românilor

În prezent, consumatorii sunt protejați de contractele deja încheiate cu furnizorii. Situația s-ar putea schimba odată cu reînnoirea contractelor, în condițiile în care furnizorii vor calcula noile prețuri ținând cont și de costurile de achiziție a energiei.

Întrebat dacă situația energetică se va reflecta în facturile românilor, Cristian Bușoi a indicat perioada în care ar putea deveni vizibil eventualul impact. „Dacă reușim să deschidem în 10 zile centrala nucleară de la Cernavodă și nu sunt alte probleme - pentru că există încă prețul mare al gazului la nivel internațional, strâmtoarea Ormuz este încă închisă. Un oarecare impact se va vedea, dar nu va fi unul semnificativ dacă situația aceasta nu se va prelungi. Lucrurile acestea se vor vedea atunci când se refac viitoarele contracte și când există un calcul mediu al felului în care se cumpără și se vinde la nivel de furnizor. Deci, odată ce noile contracte vor intra, probabil din toamnă, în funcție de fiecare contract care va apărea.”