Inversiune termică după gerul care a afectat România. Meteorologii au anunțat că aceasta a fost cea mai rece săptămâna din 2025 și că vremea va fi deosebit de rece până pe 25 februarie. Apoi, temperaturile vor crește treptat. După 25 februarie, temperatura maximă va fi de peste 10 grade Celsius.

„În următoarele zile vremea va fi deosebit de rece, nopți și dimineți geroase, valori între -17, -10 grade Celsius, chiar mai coborâte. Nu numai în zonele centrale, nordice ale țării temperaturile vor coborî atât de mult, ci și în partea de sud a țării, având în vedere că, pe măsură ce cerul se va însenina, precipitațiile, observăm deja, sunt în diminuare.

Vom consemna temperaturi din ce în ce mai coborâte până la finalul acestei săptămâni și chiar debutul săptămânii viitoare și în partea de sud, sud-est a țării, cu valori care vor fi sub pragul de ger, -10, chiar -15 grade Celsius, inclusiv în Capitală, această săptămână, practic, fiind cea mai rece săptămână din această iarnă și din luna februarie a acestui an.

După 25 februarie, ne așteptăm la creșteri ale valorilor de temperaturi, la început în partea de vest a țării, maxime de peste 10 grade Celsius, cel mult 13, după care și în restul țării”, a spus Elena Mateescu.

Inversiune termică, după gerul care a afectat România

În weekend șansele de precipitații vor fi reduse, ceea ce va favoriza răcirea nocturnă și formarea inversiunilor de temperatură, mai ales în zonele cu zăpadă. Săptămâna viitoare, o vastă zonă depresionară va acoperi nordul Europei, împingând un aer mai cald dinspre vest și, ulterior, sud-vest, către țara noastră.

Temperaturile estimate de modelul de prognoză ECMWF în jurul zilei de marți, 25 februarie: de la 10-15°C în vest, centru și nord-est, la 0 – 4°C în sud.T emperaturile vor crește rapid, încă de luni, în vestul țării, dar și în Moldova, unde aerul cald va pătrunde mai ales pe la nord de Carpați. Începând de marți, temperaturile maxime vor fi de 14 – 16°C.

O excepție o reprezintă zona de sud a țării, mai ales Muntenia, inclusiv Bucureștiul. Aici, stratul de zăpadă generos și inversiunile persistente de temperatură vor întârzia încălzirea vremii. Temperaturile vor rămâne preponderent negative până spre mijlocul săptămânii.

Topirea zăpezii aduce descărcare calorică

Topirea zăpezii presupune un consum mare de energie calorică (căldură). Dacă nu este vânt puternic, zăpada în topire tinde să scadă semnificativ temperatura aerului din zonele înconjurătoare. Acest tipar atmosferic se pare că va persista și la începutul lunii martie. Primăvara își va face simțită prezența după perioada Babelor.

Săptămâna aceasta va fi una foarte rece în toată țara. Meteorologii au anunțat că temperaturile ar putea crește treptat după 25 februarie. În martie, vremea va fi călduroasă.

„Această săptămână va putea fi considerată cea mai rece săptămână din iarna 2024-2025 şi din luna februarie din acest an, după care, din 24 februarie până în jurul datei de 3 martie, rămânem pe un fond de vreme mai rece, în continuare, în special în sudul ţării, în timp ce în Vest vorbim de temperaturi uşor peste medie, pentru că, aşa cum arată şi semnalul la acest moment, după data de 25 februarie, ne aşteptăm ca maximele, cel puţin pe parcursul zilelor, să atingă 10 grade şi să depăşească uşor 10 grade Celsius”, a mai spus directorul general al ANM.

Ce este inversiunea termică

Inversiunea termică este un fenomen meteorologic care apare atunci când stratul de aer cald rămâne deasupra unui strat de aer rece, inversând astfel modelul obișnuit al temperaturilor care scad odată cu altitudinea.

Această situație se produce din cauza unei stagnări a maselor de aer, determinată de lipsa mișcărilor ascendente. Aerul cald din zonele joase se ridică și este înlocuit de aer rece. În cazul inversiunii termice, acest proces este blocat.

În zonele montane, temperaturile sunt mai ridicate decât la câmpie. Acest fenomen poate genera efecte diverse, de la condiții meteo neobișnuite până la probleme de sănătate pentru cei afectați de aerul rece și umed din zonele joase.

Inversiunea poate duce la creșterea incidenței problemelor respiratorii și la o calitate scăzută a aerului. În București, de exemplu, acest fenomen ar putea agrava condițiile deja dificile generate de poluarea urbană.