O inspecție derulată de Agenția Națională de Venituri din Bulgaria (ANV) în perioada 3–17 iunie 2025 a arătat o creștere semnificativă a prețurilor la toate cele 14 produse alimentare monitorizate în cadrul așa-numitului „coș mic de consum”, potrivit publicației Novinite.

Conform directorului ANV, Rumen Spetsov, cele mai mari creșteri din Bulgaria au fost înregistrate la apa minerală (până la +40%) și brânza (+25%), în timp ce restul produselor – pâine, carne, ouă, lapte, ulei – au crescut cu minimum 5%.

Spetsov a declarat pentru postul public bTV că autoritățile bulgare suspectează speculații comerciale, nu inflație clasică.

El a precizat că „nu vorbim aici despre inflație, ci despre speculații – o încercare de a profita de trecerea la euro”, subliniind că statul este pregătit să intervină ferm și să impună sancțiuni acolo unde se constată abuzuri.

Inspectorii ANV au colaborat cu Comisia pentru Protecția Concurenței și Comisia pentru Protecția Consumatorilor pentru a examina lanțurile de distribuție și justificarea prețurilor. Până în acest moment, nu au fost prezentate public rezultatele detaliate, însă autoritățile promit că vor acționa rapid în cazurile în care vor fi descoperite practici de tip cartel sau manipulări comerciale.

România: inflație susținută și lipsa unui control ferm al pieței

În România, prețurile produselor de bază au crescut constant în ultimii ani, pe fondul presiunii fiscale, a deficitului bugetar și a creșterii costurilor de producție și distribuție.

Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), rata anuală a inflației în luna mai 2025 a fost de 5,2%, iar categoria care a înregistrat cele mai mari scumpiri rămâne cea alimentară. Prețul ouălor, al legumelor proaspete și al produselor lactate a crescut între 10% și 15% în ultimele 12 luni.

Deși statul a implementat măsuri de plafonare temporară pentru anumite categorii de produse (precum uleiul sau făina), efectele acestora au fost limitate și, în unele cazuri, au dus la disfuncționalități în aprovizionare.

În contrast cu Bulgaria, România nu a demarat o investigație sistemică privind posibile speculații sau înțelegeri comerciale în lanțurile de retail. Autoritățile de control – Consiliul Concurenței și ANPC – au semnalat doar cazuri izolate de nerespectare a prețurilor afișate sau practici neloiale, dar fără concluzii majore privind manipulări de prețuri coordonate.

Cauze distincte între România și Bulgaria, efecte comune

În Bulgaria, autoritățile sugerează că trecerea iminentă la moneda euro, sprijinită de rapoartele favorabile ale Comisiei Europene și ale Băncii Centrale Europene, a declanșat un val de scumpiri artificiale, pe fondul temerilor că ajustarea prețurilor va fi ireversibilă după conversia valutară.

Această anxietate economică s-a reflectat și într-o creștere cu 43% a cifrei de afaceri înregistrate la casele de schimb valutar, semn că populația bulgară reacționează prin conversia anticipată a banilor în euro, temându-se de pierderi.

În România, nu există o astfel de explicație punctuală. Aici, creșterea prețurilor este percepută mai degrabă ca efect al instabilității fiscale, al deprecierii treptate a monedei naționale și al costurilor ridicate din energie și transport.

Inflația este percepută ca o problemă sistemică, iar măsurile de combatere sunt adesea reactive, întârziate și fragmentare. Mai mult, în lipsa unor investigații proactive, suspiciunile legate de speculă sau manipularea prețurilor nu sunt alimentate în mod oficial, dar persistă în percepția publică.